Neonicotinoide – motivul pentru care interzicerea lor nu va reduce mortalitatea in stupine

Publicat de

Nu doresc sa fiu avocatul nici uneia dintre parti, pro sau contra folosirii de insecticide, care au substanta activa din categoria neonicotinoide. Pe internet sunt o sumedenie de articole, iar pe retelele sociale s-a discutat si se discuta suficient despre acest subiect.

Articolul doresc sa fie despre cauzele pentru care in Romania, s-a ajuns in aceasta situatie. De asemenea, sa fie despre motivele pentru care albinele vor continua sa sufere. Indiferent daca se renunta sau nu la neonicotinoide.

Printre cei mai vehementi contestatari ai acestor substante sunt apicultorii. In fiecare an, acestia observa mortalitate tot mai ridicata in stupine. Apicultorii abia incep sa se bucure de faptul ca albinele si-au revenit dupa trecerea iernii. In luna aprilie, incep sa infloreasca pomii fructiferi si rapita. Apicultorii isi pun nadejdea ca familiile de albine se vor imputernicii indeajuns de bine, pentru a fructifica culesul de salcam, care urmeaza imediat acestei perioade.

Nadejdea multora este spulberata pur si simplu de situatia in care merg in stupina si isi gasesc albinele moarte in fata urdinisului. Mai perfid acestei situatii este aceea in care albinele nu prezinta simptom de toxicitate vizibil. Apicultorii doar observa ca familiile de albine nu se dezvolta, indiferent de tehnologia din stupina. Aici, in a doua situatie, se regasesc multe din acuzatiile aduse insecticidelor care contin neonicotinoide. Faptul ca acestea ucid treptat, fara o simptomatologie tipica otravirii cu insecticid.

Unde se mai folosesc neonicotinoide la noi in tara

In acest moment, neonicotinoide se mai folosesc doar in tratamentul semintelor. Asta doar in urma derogarilor repetate, obtinute de la Bruxelles. Cel mai probabil, in perioada imediat urmatoare, nu se vor mai oferi nici aceste derogari.

Stropiri cu produse care contin neonicotinoide si care nu sunt sigure pentru albine, nu se mai fac in vegetatie si nici in perioada de repaus vegetativ. Printre ultimele produse care contineau neonicotinoide si care puteau fi folosite in stropiri, in perioada de repaus vegetativ, putem sa amintim Confidor Oil sau Nuprid Oil. Aceste produse aveau ca substanta activa imidacloprid si erau printre cele mai cunoscute, pe acest segment. Comercializarea si folosirea lor a fost interzisa.

Stiati ca pe piata gasim neonicotinoide omologate ca sigure pentru albine?

Cu siguranta ati auzit de produse ca Biscaya, Calypso, Mospilan. Pe toate grupurile de albinarit, pomicultura, legumicultura, aceste produse sunt recomandate ca sigure pentru albine. Eticheta produselor, de asemenea, spune ca sunt sigure pentru albine. Ceea ce putini stiu este ca tiaclopridul, substanta activa din Biscaya si Calypso, respectiv acetamipridul, substanta activa din binecunoscutul insecticid Mospilan sunt neonicotinoide.

Alte produse care contin tiacloprid  sunt Proteus OD 110 (tiacloprid + deltamentrin), respectiv  Inazuma® (acetamiprid + lambda cihalotrin). Aceste produse mai contin fiecare inca o substanta activa de contact, deltametrin, respectiv lambda cihalotrin. Acestea nu sunt neonicotinoide, dar  omoara albinele. Din acest motiv, aceste doua produse nu sunt recomandate sa fie folosite in perioada de inflorit. Surprinzator nu, ca un insecticid sa contina un element din grupa neonicotinoide, care protejeaza albinele si inca o substanta activa din alta grupa, care le distruge!? Cred ca aceasta informatie va surprinde pe multi. Acesta pentru mine este inca un argument pentru care imi mentin ideea ca moartea albinelor are la baza multe alte cauze.

Motivul pentru care mor albinele în România

Apicultorii observa mortalitatea din stupina si imediat dau vina pe neonicotinoide, cand de fapt albinele au fost ucise de insecticide care au substante active din alta categorie chimica.

De fapt, pentru multi apicultori neonicotinoide = insecticide. Total fals! Insecticidele au substante active din mai multe grupe chimice de substante, iar neonicotinoidele sunt doar o grupa chimica din multe altele.

Comercializarea la liber a pesticidelor

La tara, din fericire, oamenii inca se mai ocupa de agricultura. Chiar daca, in general, au lasat cultura mare deoparte, romanii mai fac legumicultura. De asemenea, la casa fiecarui roman de la tara, putem sa gasim si o mica livada cu pomi fructiferi.

Daca acum 15-20 ani, foarte putini tarani isi stropeau legumele, pomii fructiferi cu pesticide, acum aceasta practica este foarte extinsa. Acest lucru se poate deduce usor din numarul tot mai mare de fitofarmacii existente pe piata. Pesticidele se pot cumpara si online, deci aceasta piata a luat avant.

Consecinta comercializarii la liber a pesticidelor este ca oricine poate sa foloseasca orice fel de insecticid, in orice perioada, fara a putea fi verificat.  Chiar daca pe un anumit produs este specificat faptul ca nu se aplica in perioada de inflorit, multi nu tin seama de acest aspect. Oamenii isi stropesc culturile inflorite, iar albinele sunt lovite puternic exact cand faceau un bine si polenizau cultura.

Apicultorii observa mortalitate in stupina si sunt legati de maini, nu pot face nimic. De vina poate fi orice consatean, pe o raza de cca 2 kilometri. Astazi poate sa stropeasca un vecin aflat la 2 metri de stupina, iar maine altul aflat la 50 m sau 2000 m. In perioada de inflorit a pomilor fructiferi, apicultorii oricand se pot astepta la surprize neplacute. Frustrant e ca nici nu prea poti afla de unde a plecat problema, cine si cu ce a stropit.

In foarte multe cazuri, pagubitii dau vina pe neonicotinoide, cu toate ca acestea nu mai sunt folosite de ani buni in stropirile din perioada de vegetatie. Asta pentru ca pentru multi apicultori si nu numai, toate insecticidele sunt neonicotinoide.

Aplicarea irationala a pesticidelor in gradinile particulare

Nu orice insecta, care poposeste pe un pom fructifer este neaparat un daunator. De asemenea, daca gasim un daunator pe un pom fructifer, asta nu inseamna ca imediat trebuie stropit cu insecticid. Sunt notiuni, reguli, de care trebuie sa fie tinut seama. Sfaturile trebuie nuantate, in functie de situatie, iar acest lucru nu se intampla.

In fitofarmacii vin oamenii cu cate o frunza afectata de o boala sau daunator si pleaca de acolo, nu de putine ori, cu produse fitosanitare pentru un adevarat cocktail. Eram odata intr-o asemenea fitofarmacie, unde o doamna a venit cu o crenguta de Buxus atacata de afide. Problema putea fi rezolvata cu un simplu insecticid, unul care proteja si albinele. Cu un pliculet in valoare de 4 RON, doamna isi rezolva problema. In schimb, pe langa insecticid, doamna a mai plecat cu inca un pliculet care continea fungicid, iar intr-o seringa, desi vanzarea la vrac a pesticidelor este interzisa, a mai primit si ceva tebuconazol (fungicid). Asadar, in loc sa cumpere un produs de 4 RON, a lasat in magazin 15 RON, desi nu era nevoie.

Insecticidele si, in general produsele de protectia plantelor, de foarte multe ori nu sunt aplicate atunci cand trebuie. Mai mult, nu sunt respectate dozele recomandate de catre producator. Omul isi spune: „Sa aiba efect!” si mareste doza. Uite asa, chiar si un insecticid, care in doza normala nu afecteaza albinele, la doza marita poate avea efect negativ asupra lor.

Prin aplicarea defectuasa a pesticidelor, daunatorii devin tot mai rezistenti la insecticide, bolile tot mai agresive si rezistente la fungicide si apar chiar buruieni rezistente la erbicidele actuale. Foarte putini fermieri se gandesc la aceste aspecte.

Lipsa de specialisti in ferme

Agricultura din Romania duce mare lipsa de specialisti. Nu am la indemana o statistica oficiala, insa se vehiculeaza ca doar doua procente din fermele din Romania au tehnologia stabilita de un inginer agronom. Marea masa a fermierilor isi stabilesc tehnologia in functie de ceea ce-i recomanda distribuitorul, producatorii de imputuri sau de ceea ce face un fermier vecin. Vanzarea se face din birou, aproape de fiecare data.

Ca si consultant, nu de putine ori m-am intalnit cu situatia in care fermierul a cumparat un insecticid, desi nu era nevoie de aplicarea unui insecticid, sau produsul cumparat nu era potrivit situatiei din camp. De foarte multe ori, fermierii aplica insecticide atunci cand nu este nevoie, iar apoi vin si repeta tratamentul, cand situatia poate chiar o cere. In plante se vor acumula cantitati ridicate de insecticid cu posibile repercursiuni negative asupra mediului si chiar a consumatorului final.

Termeni ca „pragul economic de daunare” sunt necunoscuti in majoritatea fermelor. Nu de putine ori fermierii isi incarca factura cu produse de care nu aveau nevoie.

Din pacate, activitatea de consultant in agricultura, deocamdata la noi in tara, nu prea exista, desi in afara tarii aceasta activitate este una normala. Prin urmare, fermierii isi preiau toate informatiile de la cei care sunt interesati sa vanda, conflictul de interese fiind unul evident.

Lipsa unui specialist in ferma, care sa cunoasca situatia la zi din camp, creaza premizele aplicarii irationale a pesticidelor, cu repercursiuni negative asupra albinelor si entomofaunei utile.

Nepasarea sau lipsa de experienta a fermierilor

Am intalnit si asemenea situatii, din pacate.  Fermieri care, din nepasare fata de ceilalti, recurg la solutii care provoaca dezastre in stupine. Legislatia este prea blanda, pentru astfel de situatii.

Un alt aspect important ar fi faptul ca pe o raza de 2 km, putem sa gasim 2 – 3 sau chiar mai multe ferme. Sunt culturi agricole, iar exemplul cel mai bun este rapita, care in perioada infloritului necesita foarte multe stropiri. Apicultorii trebuie sa fie zilnic pe faza. Sa isi inchida stupii, atunci cand sunt anuntati ca urmeaza sa se faca o stropire cu insecticid. Acest lucru este greu de facut, mai ales pentru apicultorii amatori. Acestia au un job si nu pot sa fie prezenti zilnic in stupina. Chiar si apicultorii care sunt zilnic langa albine, daca au in jur 3-4 ferme, ajung ca aproape zilnic sa inchida si sa deschida stupii.

Acesta este un motiv pentru care este esentiala aplicarea in perioada de inflorit doar a insecticidelor omologate pentru aceasta perioada. Pe langa albine, oricum mai sunt bondari, albine salbatice, insecte care sunt deosebit de importante pentru mediu. Protejarea lor este esentiala pentru un mediu sanatos.

Daca s-ar utiliza in perioada infloritului doar substante omologate, nu am avea probleme cu moartea albinelor. Insa sunt fermieri care in perioada de inflorit, pe langa aceste substante, mai adauga si alte produse neomologate. Spre exemplu, substante active ca cipermetrin, alfa-cipermetrin, deltametrin sunt foarte puternice, au un miros specific foarte respingator. Moartea daunatorilor, dar si a albinelor, survine aproape instantaneu. Mai mult, avand un miros repingator, daunatorii, dar si albinele, ocolesc o scurta perioada cultura agricola. Albinele, avand miros respingator de la insecticid, nu mai sunt primite in stup si mor in fata urdinisului.

Marele paradox

La rapita, polenizarea facuta de albine este esentiala. Sunt studii care au aratat ca prezenta a cel putin 3 stupi la un hectar de rapita aduce un randament de productie de 40-50%. Fermierii pot observa foarte usor efectul prezentei albinelor in cultura de rapita. Spre exemplu, atunci cand temperatura scade sub 10 – 15 grade, fermierii pot observa ca ramificatiile culturii de rapita nu produc silicve. De foarte multe ori, fermierii spun ca lipsa silicvelor de pe ramificatii se datoreaza frigului. De fapt, lipsa silicvelor se datoreaza lipsei unei insecte care sa fi polenizat cultura. La temperaturi scazute, nici albinele nu zboara. Omorand albinele sau stropind cu substante care indeparteaza polenizatorii, de fapt fermierii isi reduc singuri sansele unei productii ridicate de rapita.

Schimbari climatice, apicultori nepregatiti pentru aceasta situatie

Au trecut aproape 20 ani de cand microbul albinaritului m-a prins. Am invatat apicultura de la un apicultor batran, avea peste 70 ani si peste 40 de ani experienta in albinarit. Biblioteca lui era plina de carti de apicultura si caiete de observatii din stupina. Ma întreb adesea, oare cati dintre apicultorii din ziua de astazi, au un caiet cu observatii din stupina? In satul meu, in respectiva perioada, era doar un singur apicultor, eu am fost al doilea. Acum, in sat sunt 5 persoane care se ocupa de albine, ca apicultori amatori. In tara, numarul apicultorilor a crescut foarte mult. Multi dintre acestia, dupa un an de apicultura, deja sunt mari specialisti si incep sa ofere sfaturi pe retelele de socializare.

Bolile si mai ales daunatorii fac mare prapad in foarte multe stupine. Tratamentele nu sunt facute la timp, de multe ori nu se respecta dozele sau indicatiile de pe eticheta produsului, pentru ca efectul sa fie maxim. Uite asa, in timp, asta in conditiile in care in general fumigatia pentru varroa se face cu o singura substanta activa, daunatorul pare sa nu mai raspunda asa bine tratamentului. Mortalitatea in stupine devine ceva frecvent. La fel de frecvent apar situatiile in care familiile de albine nu se dezvolta asa cum trebuie, iar asta tot din vina parazitilor. Multi apicultori dau vina pe neonicotinoide, cand de fapt problema este in cu totul alta parte.

Schimbarile climatice

Un alt motiv foarte important pentru care albinaritul nu mai este ceea ce a fost acum 15-20 ani sunt schimbarile climatice. Apicultorii sunt printre primii care si-au dat seama ca ceva s-a schimbat in ceea ce priveste clima. Anotimpurile nu se mai succed asa cum trebuie. Cand vine primavara, temperatura este de multe ori prea ridicata. Asta inseamna o dezvoltare mai timpurie a vegetatiei, insa apoi survin temperaturi foarte scazute sau ploi de lunga durata. Se ajunge de foarte multe ori ca salcamul sa fie pierdut, apicultorii sa nu fructifice acest cules.

Apoi vine perioada de vara, care este fie foarte secetoasa, temperatura parjolind practic toata vegetatia sau, asa cum a fost in 2018 si 2019, sa avem ploi dese si importante cantitativ, albinele stand mai mult in stupi decat la cules. Cei mai afectati de aceasta situatie sunt cei care fac albinarit stationar, nu de putine ori acestia ramanand cu bidoanele de miere goale, trecand anul in pierdere.

In aceasta situatie, apicultorii  cumpara matci de la persoane care stiu sa isi laude marfa. Au inceput chiar sa cumpere rase de albine venite din exterior, riscand sa distruga ceea ce natura insasi a ameliorat in mii de ani de selectie.

In lipsa culesului din luna august-septembrie, foarte multe familii de albine intra in iarna cu hrana sintetizata din zaharuri. Aceasta hrana este cumparata sau preparata acasa de fiecare apicultor. Oricum, trecerea albinelor pe hrana sintetizata in fabrici, nu are cum sa nu afecteze albinele. Mie nu mi se pare o coincidenta faptul ca odata cu aparitia hranei artificiale, albinele parca isi pierd imunitate. Ca si in SUA, dar la scara mai mica, si in Romania incep sa apara probleme grave in stupine.

Viitorul agriculturii in Romania – prinsi din nou nepregatiti

In UE, folosirea pesticidelor tinde sa fie tot mai strict reglementata. Vor ramane si vor fi omologate produse de uz fitotehnic, mai putin periculoase pentru mediu. Despre neonicotinoide, in curand vom vorbi doar la trecut.

Piata produselor ecologice va exploda in viitorul apropiat. Multi vor crede, probabil, ca pesticidele ecologice vor fi utilizate doar in fermele ecologice. Total gresit! Aceste produse, in viitorul apropiat, vor fi utilizate si in fermele clasice. In intreg lantul tehnologic, vor fi inserate si verigi, care pana in prezent erau prezente doar in fermele ecologice. Acest proces a inceput si se deruleaza in fata ochilor nostri.

Spre exemplu, in toamna anului 2019, au fost companii de seminte care au tratat semintele cu Integral® Pro. Acest tratament biologic are la bază Bacillus amyloliquefaciens. Produsul nu afecteaza albinele sau entomofauna utila, stimuleaza sistemul imunitar al plantelor de rapita, avand si rol fungicic. Mai mult, protejeaza plantutele de rapita de atacul purecilor.

O mare problema insa va fi lipsa de specialisti. Cum am specificat mai sus, in marea majoritate a fermelor din Romania, tehnologia nu este gandita de un specialist. Pesticidele clasice, dar mai ales cele BIO, au eficacitate maxima atunci cand sunt aplicate in momentul optim. Acest moment optim depinde de biologia parazitului care trebuie combatut. Majoritatea fermierilor nu au cunostinte de entomologie sau fitopatologie. Prin urmare, riscul ca aplicarea produselor de uz fitosanitar sa fie facuta discretionar este urias.

Va astept sa lasati un comentariu vis a vis de modul cum relationati cu fermierii sau cu apicultorii, dupa caz. Unde au aparut probleme si, bineinteles, ce anume ar trebui facut pentru armonizarea relatiei dintre parti.

Va salut si va urez recolte profitabile!

Sursa: AgroMentor

S-ar putea să te intereseze

Hot News