Porumbul din sud-estul tarii, „sub asediu”!

Publicat de

Autor: Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Porumbul este planta de cultura care ocupa cele mai mari suprafete in tara noastra, an de an fiind cultivat pe aproximativ 2,5 milioane hectare (cu variatii in plus sau in minus, in functie de an). Suntem pe primul loc in Uniunea Europeana ca suprafete cultivate cu porumb, dar nu avem inca acelasi randament mediu de productie, pe care il au tarile cu agricultura dezvoltata din vestul Europei (Franta, Italia, Spania, Germania), desi, la noi sunt multi fermieri care obtin productii mai mari de 12 t/ha sau chiar mai mari de 15 t/ha. Este adevarat ca pentru a obtine aceste productii, trebuie sa se aplice tehnologia ca la carte, iar cine dispune de un sistem de irigatii (o „rara avis” in zilele noastre) are o sansa in plus pentru a face performanta.

Dar lucrurile nu sunt atat de simple cum par, la prima vedere, iar pe masura ce trece timpul, parca provocarile de care au parte cultivatorii de porumb, sunt din ce in ce mai mari. In primul rand, provocarile de ordin climatic. Daca la mijlocul lunii martie am avut parte de o iarna autentica, ei bine in lunile aprilie si mai, a fost o seceta foarte mare, in unele zone nu a plouat decat 10 mm sau chiar mai putin. Consecinta secetei din primavara a fost o rasarire esalonata a porumbului, astfel ca la sfarsit de mai, in multe zone din sud-estul tarii, porumbul era atat in faza de 8-9 frunze, cat si in faza de 2-3 frunze. Pentru multi fermieri a fost o mare bataie de cap cu aplicarea erbicidelor postemergente. Efectele acestor variatii ale climei au consecinte negative pentru agricultura si solicita din plin toata priceperea de care dau dovada fermierii.

O alta provocare cu care se confrunta cultivatorii de porumb din toate regiunile tarii este cea de natura entomologica. Unii fermieri spun ca pe masura ce trece timpul, daunatorii par a fi din ce in ce mai numerosi si mai „incisivi”. Oarecum au dreptate. Daca ne uitam putin la structura culturilor din tara noastra, observam ca le putem numara pe degetele de la o mana. Majoritatea fermierilor cultiva grau, porumb, floarea-soarelui si rapita. Sigur mai avem orz, triticale, soia, mazare, lucerna (aceste trei culturi sunt in crestere in ultimii ani), cartof sau sfecla (in zonele favorabile), dar, practic, culturile de baza din orice ferma sunt cele patru enumerate anterior. Asta inseamna ca suprafetele cultivate cu porumb in monocultura sunt in crestere. Este aproape imposibil, cu un sortiment redus de culturi sa faci o rotatie ca la carte. In prezent, de cele mai multe ori, fie se face o rotatie scurta, fie porumbul se seamana in monocultura. Un studiu facut in urma cu cativa ani a scos in evidenta faptul ca in tara noastra, suprafata cu porumb semanat in monocultura variaza de la 35 la 50 %. Monocultura vine la „pachet” cu cresterea rezervei biologice ale daunatorilor.

Atacul ratisoarei…

Anul acesta, primavara a fost atipica. La fel de atipic a fost si atacul ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis). In unele zone atacul a fost foarte puternic, fermierii au semanat din nou culturile de porumb, in unele cazuri chiar de doua ori. In schimb, in alte zone favorabile insectei atacul a fost mai slab. Acest lucru este in stransa legatura cu conditiile climatice din zona respectiva si cu stadiul in care se afla plantele de porumb, dar si de rezerva biologica a daunatorului. Anul trecut de exemplu, atacul ratisoarei porumbului a fost ridicat in multe zone favorabile din sud, sud-est si est, desi a plouat mult in lunile aprilie si mai. Interesant este faptul ca in unele regiuni din sud-estul tarii, din judetul Ialomita, insectele erau foarte active si la jumatatea lunii iunie, cand, teoretic populatia ar trebui sa descreasca. De asemenea, atac ridicat a fost si in zonele, considerate mai putin favorabile, din vestul tarii sau nord-estul tarii. Arealul acestui daunator se extinde inspre nord, inclusiv in unele judete din Transilvania (Sibiu). O posibila cauza ? Cresterea temperaturii medii a aerului din perioada primaverii.

Sfredelitorul porumbului, un alt daunator “clasic”

Un alt daunator „clasic” al porumbului, care pune probleme din ce in ce mai mari fermierilor este sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis). Zonele de favorabilitate ale insectei sunt in Banat, Transilvania, lunca Dunarii sau vaile principalelor rauri din tara, in timp ce zonele din sud si sud-est erau considerate mai putin favorabile pentru acest daunator. Pana in 2010 era „liniste” in ceea ce priveste acest daunator. Dupa acest an, la inceput in zonele de vest si nord-vest ale tarii, continuand apoi cu zonele centrale si terminand cu zonele din sud-est, s-a constatat o recrudescenta a atacului sfredelitorului. Unii fermieri nu au mai vazut plante frante inainte de recoltare, de mai bine de 40 de ani. Interesant este faptul ca in ultimii ani a fost atac ridicat si in multe zone din sud-estul tarii, considerate (teoretic) mai putin favorabile. Care este posibila cauza pentru cresterea atacului acestui daunator? Conditiile climatice favorabile din perioada cand fluturii depun pontele, pana cand larvele patrund in tulpini. Desi, pe medie verile au fost toride si secetoase, de multe ori s-au inregistrat in timpul sezonului cald, intervale de timp mai racoroase si umede, exact in perioada cand ponta era depusa sau larvele se aflau in primul stadiu de dezvoltare, inainte ca acestea sa patrunda in tulpinile de porumb. Pe langa asta, in ultimii ani, iernile au fost mai blande, ceea ce inseamna ca mai multe insecte (care ierneaza sub forma de larve, in cocenii de porumb) pot supravietui sezonului rece.

Pana acum 25 de ani, viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) era un daunator necunoscut Europei. O data cu „aterizarea” acestuia in Serbia (Belgrad), cultivatorii de porumb de pe batranul continent au inceput sa „faca cunostiinta” cu el. In Romania, prima semnalare a fost in anul 1996. De atunci, insecta s-a raspandit in fiecare an din vestul tarii inspre est. Data de 13 iulie 2017, poate fi considerata o zi „istorica” pentru entomologia nationala. Primii adulti de Diabrotica au fost capturati in capcanele entomologice amplasate de colegii de la Institutul de Protectia Plantelor, in campurile experimentale de la INCDA Fundulea (vestul judetului Calarasi). Cel mai probabil, in cativa ani, acest daunator, care produce pagube importante in stadiul de larva sistemului radicular al porumbului, va fi prezent in toata tara. Deocamdata este foarte cunoscut de catre fermierii din jumatatea vestica a tarii, acolo unde a si facut pagube ridicate.

Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera) este un daunator polifag, pana nu demult considerat de importanta secundara la cultura porumbului, a inceput sa scoata „peri albi” fermierilor din sudul si sud-estul tarii, in ultimii ani. Larvele acestei specii produc pagube directe prin hranirea cu boabele aflate in faza de lapte-ceara din varful ştiuletelui, dar mai ales pagube indirecte prin instalarea ciupercilor din genul Fusarium sau Aspergillus in stiuletii atacati, avand ca efect final o recolta cu continut ridicat in micotoxine, care nu va mai putea fi valorificata.

Asadar, am enumerat mai sus cei patru daunatori, deoarece consider ca vom avea probleme cu ei in zonele mari, cultivatoare de porumb din sud-estul tarii. Intensivizarea agriculturii, poate sa vina „la pachet” cu cresterea rezervei biologice a daunatorilor. Iar vremea se pare ca ajuta foarte mult insectele, in defavoarea omului. De asemenea, multe substante active folosite in combaterea acestor daunatori, fie ca tratament la samanta, fie ca tratament in vegetatie au fost sau vor fi retrase, pe motivul ca sunt toxice pentru polenizatori sau pe motiv ca sunt distruptor-endocrine. Substantele active noi, folosite pentru combaterea daunatorilor porumbului sunt din ce in ce mai putine sau nu sunt deloc (in cazul lui Tanymecus dilaticollis). Fara alternative eficace de combatere, pe fondul cresterii presiunii daunatorilor si al schimbarilor climatice, fermierii din sudul si sud-estul Romaniei au inceput sa isi puna din ce in ce mai mult intrebarea: „Mai este rentabil sa cultiv porumb in aceste conditii?”.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 242 - iulie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News