„Sa fii agricultor e mai tare decat crezi!”

Publicat de

Politica Agricola Comuna (PAC), modul in care aceasta se desfasoara in noul Cadru Financiar Multianual, dar si cum pregatim viitoarele generatii de tineri fermieri pentru a putea fi in permaneta conectati la educatie si tehnologii moderne au fost principalele subiecte de discutie din cadrul Forumului anual de dezbateri europene – Eurosfat. Romania are nevoie de tineri instruiti, dornici sa patrunda in domeniul agriculturii, folosind practici moderne, bazate pe cunostinte puternice, solide, dobandite atat din practica, dar mai cu seama din scoli agricole, care sa le asigure baza dezvoltarii unor afaceri de succes.

Fondurile destinate agriculturii, diminuate

De altfel, asa cum sustinea si Mihail Dumitru, fost ministru al Agriculturii, “schimbul de generatii intre fermieri reprezinta o prioritate a PAC si trebuie sa devina si pentru politicile publice nationale”. PAC este prima masura adoptata de UE si ramane pana in prezent cea mai solida si de succes politica a Uniunii Europene. Cu toate acestea, negocierile noului buget al PAC post 2020 arata ca fondurile destinate agriculturii europene vor fi diminuate. Comisia a propus cresterea contributiilor nationale la 1,14% din Produsul Intern Brut (PIB), dar statele membre ar putea alege sa contribuie mai mult, iar atunci bugetul UE si cel alocat agriculturii ar putea sa creasca, a explicat Dumitru. Suma alocata Romaniei prin PAC, in perioada 2020-2027 este de 20,130 miliarde de euro.

Ajutor crescut pentru tinerii fermieri de la tara

Un alt element controversat, dupa cum spune si Alexandru Potor, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, se refera la reducerea platilor si la intentia de a le plafona la 100.000 de euro/beneficiar. Ca noutate, plafonul maxim pentru instalarea tinerilor fermieri in mediul rural a crescut la 100.000 de euro. De altfel, reprezentatul Ministerului a precizat ca orientarea catre performanta si transfer de la respectarea regularitatii catre obtinerea de rezultate reprezinta un alt obiectiv al PAC. Comisia nu mai verifica si nici nu mai controleaza beneficiarii individuali.

Populatia de fermieri romani, cea mai imbatranita din UE

Dezbaterea “Viitorul agriculturii europene post 2020” a adus in lumina experientele Austriei si Olandei privind educatia agricola. Discursul pe care Ambasadoarea Austriei la Bucuresti, Isabel Rauscher ni l-a transmis in numele Consilierului Cancelarului austriac Sebastian Kurz, Andrä Rupprechter, a sos in evidenta baza solida pe care au pus-o la dispozitia tinerilor in dezvoltarea lor in contextul agriculturii, aceasta reprezentand unul dintre pilonii de baza ai societatii lor. “Cum putem face din agricultura o profesie pentru tineri? In Austria avem cursuri practice si educatie generala. Peste 120.000 de ucenici in domeniul agriculturii, 14 profesii recunoscute. Mai mult de 40% dintre tineri sunt interesati de agricultura”, a specificat ambasadoarea Austriei, evidentiind in acest fel situatia dificila a Romaniei care, dupa Portugalia, are cea mai imbatranita populatie de fermieri.

Datele din teren au aratat ca 97 % dintre fermierii romani au invatat agricultura din practica, fara sa aiba niciun fel de pregatire teoretica. “Trist, mai ales ca in contextul orientarii mai puternice a PAC catre productivitate, performanta, aceasta nu se poate realiza fara o educatie tehnica si antreprenoriala complexa”, a aratat Alexandra Toderita de la Centrul roman de politici europene.

“Agricultorii nu cunosc legea!”

Colaborarea cu 12 licee agricole din tara a aratat fara tagada necesitatea existentei unui program care sa contina elemente de educatie antreprenoriala, formare pentru profesori, promovare, stagii de practica, vizite de lucru in ferme. Nu intamplator, in 2017 a fost introdus invatamantul dual, ca forma de organizare a invatamantului profesional si tehnic, ce presupune o pondere mai mare a practicii. “Copilul invata 3 zile meserie intr-o unitate economica si doar timp de 2 zile are parte de teorie, in scoala. Din pacate insa, un antreprenor ar trebui sa aiba capacitatea de a primi in practica minim 7 copii si, dupa cum stim, in Romania firmele mici si mijlocii nu au capacitatea de a se angaja in parteneriat cu invatamantul dual”, a explicat reprezentanta Centrului. Statistica e trista. In  2017-2018 s-au format doar 5 clase de invatamant dual in agricultura, ceea ce arata ca aceasta legislatie are nevoie de ajustari semnificative pentru a produce efecte pentru agricultura.

“Legea uceniciei a suferit amendamente anul trecut, efectele pozitive insa intarzie sa apara. Anul trecut au existat doar 167 de contracte de ucenicie incheiate la nivelul intregii tari si pe agricultura au fost 0. Agricultorii nu cunosc acest cadru legislativ, care le permite sa plateasca ucenicii cu salariul mediu pe economie, intr-un parteneriat din care ambii au de castigat”, a explicat Alexandra Toderici, unul dintre aspectele ce poate fi indreptat, daca privirea agricultorului este indreptata catre inovatie, modernizare si eficienta.

A fi agricultor nu inseamna saracie (…)”

In aceeasi nota s-au inscris si declaratiile Crengutei Barbosu, reprezentanta Fundatiei World Vision, care a subliniat in nenumarate randuri cat este de important ca opinia publica sa inteleaga ca “a fi agricultor nu inseamna saracie, munca necalificata si nici o munca inferioara nu e, ci este, poate, una dintre cele mai importante meserii”. Nu intamplator a fost demarata campania “Sa fii agricultor e mai tare decat crezi!”, o campanie care a vorbit pe limba tinerilor, tocmai pentru a-i atrage si a le creiona o alta imagine fata de cea pe care aceastia o au adanc inradacinata in minte. Desi multe licee se numesc agricole, nu au clase cu profil agricol. Informatiile din teren au mai aratat ca profesionalizarea meseriilor agricole e obligatorie. “E nevoie de practica in ferme reale, tinerii trebuie sa vada cum se face agricultura modern, sa observe modele de antreprenori in agricultura, ei trebuie sa inteleaga cum fuctioneaza agricultura si din punct de vedere al lantului valoric, trebuie sa priceapa ca agricultura nu inseamna doar cultivare de cartofi, ci si procesare, marketing, multa valoare adaugata, care poate aduce beneficii suplimentare”, a concluzionat Crenguta Barbosu. Vorbele i-au fost intarite si de Petra Berkhout, expert in agricultura Olandei, care considera ca “in agricultura nu se munceste doar in camp, ci se gasesc locuri de munca si in IT, in management. Tinerii insa, aleg alt domeniu si nu agricultura, pentru ca in mintea lor  agricultura inca are conotatii negative”.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 242 - iulie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News