Este luna lui cuptor Atentie! Daunatorii din livezi pot actiona in lipsa masurilor de combatere

Publicat de

Autor: prof. univ. dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

Este iulie, si acum, majoritatea pomicultorilor (mari sau mici) considera ca greul a trecut, ca nu mai trebuie sa dea atentie controlului daunatorilor. Asa ca, in aceasta luna, in afara de problemele ridicate de acarieni, afide sau paduchele lanos si paduchele din San José, pentru principalele specii pomicole (mar, prun sau piersic), principalii daunatori impotriva carora se aplica tratamente in perioada de vara sunt lepidopterele: generatia a doua (G2) a viermelui merelor (Cydia pomonella), a viermelui prunelor (Cydia funebrana), a moliei vargate a piersicului (Anarsia lineatella), a moliei orientale a fructelor (Cydia molesta) si lepidopterele minatoare (Phyllonorycter blancardella, Phyllonorycter conylifoliella etc.). Desigur, in anumite situatii, apar atacuri de molia pielitei fructelor (Adoxophyes reticulana Hb.), omizi defoliatoare (in special, speciile Hyphantria cunea (omida paroasa a dudului), Lymantria dispar (omida paroasa a stejarului), cotarul brun al pomilor (Erannis defoliaria), cotarul verde (Operophtera brumata) ce se pot recunoaste cu usurinta.

Fig 1 - Adult de Cydia pomonella
Fig 1 – Adult de Cydia pomonella

Descrierea si recunoasterea daunatorilor

Viermele merelor (Cydia pomonella) este un fluture mic, cu anvergura aripilor anterioare de 15-20 mm, iar lungimea corpului de 10 mm (fig. 1). Culoarea corpului si a aripilor este cenusie-bruna. Generatia a doua a daunatorului se dezvolta incepand din a doua jumatate a lunii iulie si pana in septembrie. Ouale fluturelui sunt depuse pe fructe, foarte rar pe frunze, dupa eclozare larvele patrund in fructe, larvele rod galerii de nutritie in pulpa fructelor, consumand semintele (fig. 2), si trec dintr-un fruct in altul. Larvele din generatia a doua ataca fructele ajunse in faza de parga pana la coacere. Fructele atacate sunt depreciate calitativ, cad de timpuriu si putrezesc din cauza infectiei cu ciuperci (Monilinia fructigena).

Fig 2 - Atacul larvelor de Cydia pomonella
Fig 2 – Atacul larvelor de Cydia pomonella

Impotriva generatiei a doua, se aplica un tratament in saptamana urmatoare celei in care s-a realizat sau depasit PED=2,5 fluturi/capcana feromonala/saptamana, tratamentele repetandu-se ori de cate ori pragul economic de daunare (PED) este atins sau depasit. {n cazul in care pomicultorul nu are acces la datele furnizate de capcane, este de dorit ca alaturi de tratamentele cu fungicide aplicate plantatiilor de mar, sa se adauge si un insecticid omologat pentru combaterea viermelui merelor.

Fig 3 - Adult de Cydia funebrana
Fig 3 – Adult de Cydia funebrana

Viermele prunelor (Cydia funebrana) este un fluturas de talie mica care are anvergura aripilor de 14-16 mm. Larva, la completa dezvoltare are 10-14 mm lungime si este de culoare rosie-caramizie pe partea dorsala si roz-pal pe cea ventrala. Are in mod obisnuit doua generatii pe an, fluturii generatiei a doua apar, de regula, in prima decada a lunii iulie. Ouale fluturilor din generatia a II-a sunt depuse numai pe fructele verzi sau in parga, fiind preferate soiurile tardive si semitardive, larvele patrunzand in fructe si producand galerii in jurul samburelui. Fructele atacate de larvele generatiei a II-a se recunosc usor dupa prezenta picaturilor gomoase (clei) care se scurg prin orificiul de patrundere a larvelor (fig. 3). Prunele ajunse la maturitate au larva daunatorului in jurul samburelui (fig. 4). Aceste fructe se matureaza prematur, devin moi, cad si putrezesc pe sol. Pierderi mari se inregistreaza la generatia a II-a doua, ajungand la 50-80% din recolta de fructe. In vederea efectuarii corecte a tratamentelor fitosanitare se folosesc capcanele cu feromoni sexuali. PED-ul este de 1-2 fluturi/capcana/saptamana sau 5 % frunze cu oua sau 2-3 % fructe atacate (in general acest ultim criteriu este cel mai folosit).

Minolta DSC
Fig 4 – Minolta DSC

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella) semnalata pentru prima data in plantatiile de piersic din judetul Bihor, in 1961. Fluture de culoare cenusie, de 5-7 mm lungime, cu anvergura aripilor de 11-14 mm, aripile anterioare sunt inguste, de culoare cenusie cu linii longitudinale negre si o pata bruna sub forma de unghi in regiunea mediana a marginii anterioare (fig. 5). Larva complet dezvoltata este de 10 mm lungime, e brun-inchisa, prezentand cate o linie galben deschis la limita fiecarui segment, larva avand aspect inelat. Prezinta 3 generatii/an, cea de-a doua generatie se dezvolta in iulie-august, paralel cu zborul esalonat al fluturilor din prima generatie. Ouale sunt depuse pe petiolul frunzelor si pe fructe. Dupa 5-11 zile (din a doua decada a lunii iulie), apar larvele, care patrund in fructe, producand galerii in profunzimea acestora. Larvele acestei specii ataca fructele de piersic, cais, migdal. Omizile celei de a II-a generatii ataca lastarii tineri si fructele incepand cu stadiul de parga. Larvele patrund in lastari, printre frunzele din varf, astfel incat patrunderea acestora se observa doar dupa urmele de excremente care raman la suprafata. Ca urmare a atacului, lastarii se ofilesc si apoi se usuca. Atacul fructelor incepe din luna iunie, larvele patrund in majoritatea cazurilor prin zona pedunculului, a caliciului sau pe suprafata de contact dintre doua fructe, ramura si un fruct sau dintre o frunza si un fruct, larvele formeaza galerii in fructe, hranindu-se cu pulpa fructului din jurul samburelui. Atentie! Fructele atacate cad, putrezesc sau isi pierd valoarea comerciala. Sunt recomandate instalarea de capcane feromonale, cu feromon specific, pentru determinarea nivelului populatiei speciei si stabilirea tratamentelor chimice.

Fig 5 - Adult de Anarsia lineatella
Fig 5 – Adult de Anarsia lineatella

Impotriva omizilor din generatia a II-a, avertizarea se stabileste pe baza curbei de aparitie si zbor a fluturilor, intocmita cu ajutorul capcanelor cu feromon. Momentul optim de aplicare a tratamentelor se considera a fi la a 16-18 zi de la inceputul zborului fluturilor sau la inregistrarea a 100 fluturi/capcana/saptamana.

Molia orientala a fructelor (Cydia molesta) in tara noastra este semnalata din anul 1964 in fructele provenite din plantatiile din judetul Timis. Fluture de culoare brun-cenusiu, de 5-7 mm lungime, cu anvergura aripilor anterioare de 10-15 mm si prezinta de-a lungul marginii anterioare sapte perechi de pete albe, fine, in forma de virgula, orientate catre varf, iar pe muchia externa se afla cate sapte pete negre. Larva matura este de 12-14 mm lungime, de culoare rosu-deschis. Specie cu 3-4 generatii/an, fluturii generatiei a II-a apar de la jumatatea lunii iulie pana la sfarsitul lunii august. Larva moliei orientale a fructelor ataca lastarii, frunzele si fructele de piersic, cais, prun, uneori si pe cele de cires, mar, par sau gutui, din apropierea livezilor de piersic. In fructe, larvele generatiei a II- a, patrund prin peduncul sau caliciu, formand galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele atacate prezinta la suprafata orificiilor excremente si exudatii gomoase. Fructele stagneaza in dezvoltare si, de obicei, putrezesc si cad. Se recomanda aplicarea metodei de combatere prin captarea in masa a masculilor, cu ajutorul capcanelor feromonale adezive.

Fig 6 - Phyllonorycter blancardella atac pe frunze
Fig 6 – Phyllonorycter blancardella atac pe frunze

Momentul aplicarii tratamentelor impotriva larvelor generatiei a II-a se poate stabili la 3-4 zile dupa inregistrarea maximului curbei de zbor, determinat pe baza capturilor realizate cu ajutorul capcanelor cu momeli feromonale, instalate in coroana pomilor. PED-ul este de 100 capturi/capcana/saptamana in capcanele cu feromoni.

Fig 7 - Phyllonorycter corylifoliella atac pe frunze
Fig 7 – Phyllonorycter corylifoliella atac pe frunze

Despre speciile de molii miniere din livezi…

Speciile de molii miniere pot produce pagube in livezile din tara noastra. Diferitele denumiri populare provin de la forma minelor sapate de larve in parenchimul frunzelor, alaturi de Phyllonorycter blancardella (minierul marmorat) (fig. 7), celelalte specii care se intalnesc uneori chiar pe aceeasi frunza fiind: minierul placat (Phyllonorycter corylifoliella) (fig. 8); minierul circular (Leucoptera scitella); minierul liniar (Stigmella malella); minierul circular (Leucoptera malifoliella); minierul sinuos (Lyonetia clerckella) (fig. 9).

Fig 8 - Lyonetia_clerkella atac pe frunze
Fig 8 – Lyonetia_clerkella atac pe frunze
Fig 8 - Defoliere data de Phyllonorycter blancardella
Fig 9 – Defoliere data de Phyllonorycter blancardella

Molia miniera a frunzelor (Phyllonorycter blancardella F.). Specie intalnita frecvent in livezile de mar este considerata in ultimii ani o specie in “mare ofensiva”, distrugand 80-90 % din frunze inca de la sfarsitul lunii iulie (fig. 10). Larvele formeaza galerii intre cele doua epiderme ale frunzelor care apar ca mici umflaturi ovale, lungi de 1 mm, cu pete mici clare, excrementele formand o pata mai inchisa in centru. Pe fata superioara a frunzei, epiderma zonei minate este ridicata si plisata neregulat. Epiderma inferioara, din zona atacata, e intacta si transparenta. Pe o frunza pot fi intalnite 1-10 mine. Retineti! Nu se aplica masuri de combatere diferentiate pentru o anumita specie de lepidoptere minatoare. Pentru avertizarea tratamentelor impotriva moliilor miniere se foloseste criteriul biologic dupa curba de zbor, pe baza capturilor inregistrate in capcanele cu feromonul specific fiecarei specii. Tratamentele se aplica la inregistrarea primilor fluturi in capcana la fiecare generatie. Se apreciaza ca un procent de 25-30 mine/100 frunze poate fi retinut pentru prognozarea atacului din anul urmator. Din pacate, pentru anul in curs nu se poate astepta acest prag, momentul de interventie fiind depasit.

Fig 10 - Atac pe fructe de Adoxophyes reticulana
Fig 10 – Atac pe fructe de Adoxophyes reticulana
Fig 11 - Larva de Cotarul brun
Fig 11 – Larva de Cotarul brun

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes reticulana). Larvele din prima generatie de vara se dezvolta la sfarsitul lunii iunie si iulie, pe mladitele in crestere, hranindu-se din frunzele extremitatilor pe care le unesc printr-un fir matasos. O parte din larve ataca epiderma fructelor pe care le rod pe suprafete mari in ramificatii neregulate pornind de la cavitatea pedunculara sau din punctul de contact cu alte organe (fig. 11). In fructe sunt sapate chiar galerii superficiale, ranile de la suprafata fructelor se suberifica, fructele prezinta crapaturi in care patrund sporii de Monilia spp., producand putrezirea fructelor in depozite. PED-ul este de 5-8% lastari atacati sau 20 fluturi/capcana feromonala/saptamana. Se pot recunoaste cu usurinta atacurile de omizi defoliatoare: Hyphantria cunea (omida paroasa a dudului), Lymantria dispar (omida paroasa a stejarului), cotarul verde (Operophtera brumata) si mai putin cotarul brun al pomilor (Erannis defoliaria) (fig. 12) ce produce defolieri pana in iunie, atacul putandu-se extinde, mai tarziu, in regiunile mai inalte. Recunoasterea se face cel mai adesea dupa larve. Daca primele doua specii sunt polifage, cotarul verde este una dintre cele mai periculoase specii defoliatoare mai ales pentru livezi de samburoase. Atacurile de omizi defoliatoare se pot recunoaste cu usurinta (fig.12 si 13).

Fig 12 - Atac omizi defoliatoare mar
Fig 12 – Atac omizi defoliatoare mar
Fig 13 - Atac omizi defoliatoare prun
Fig 13 – Atac omizi defoliatoare prun

Insecticide omologate pentru combaterea daunatorilor din livezi

Exista multe produse de protectia plantelor omologate impotriva daunatorilor prezentati in acest articol, printre care enumeram: ACTARA 25 WG (0,01%) pentru minierul marmorat, minierul circular; AFFIRM (3-4 kg/ha), pentru viermele merelor, molia pielitei fructelor; BACTOSPEINE DF (insecticid biologic) -0,5-1 kg/ha, pentru viermele merelor, cotarul verde, omizi defoliatoare; CALYPSO 480 SC (0,02%), pentru viermele merelor, minierul marmorat; CORAGEN (0,15 l/ha), pentru minierul marmorat, minierul circular; DECIS 25 WG (0,003%) pentru viermele merelor, minierul marmorat, minierul liniar, minierul circular; DECIS MEGA 50 EW (0,0125%) pentru viermele merelor si in conc. de 0,015 % pentru molia cojii fructelor; FASTER 10 CE (0,025%) pentru viermele merelor, minierul marmorat, minierul circular al marului; FASTER GOLD 50 CE (0,015%), pentru viermele merelor; FURY 10 EC (0,01 %) pentru omida paroasa a dudului; KAISO SORBIE 5 EG (0,015%), pentru viermele merelor; MOSPILAN 20 SP (0,025%), pentru minierul marmorat; NOVADIM PROGRESS (0,075%) pentru viermele merelor; VANTEX 60 CS ( 0,008%), pentru viermele merelor, minierul marmorat.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 242 - iulie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News