Ardeiul (Capsicum annum L.) este una din plantele legumicole importante cultivata pe suprafete mari la nivel mondial. Conform datelor publicate de MADR, in Romania, la nivelul anului 2018, ardeiul se cultiva pe o suprafata de 17,9 mii ha, cu o productie totala de 229,6 mii tone, ocupand locul patru dupa varza, tomate si ceapa. Sortimentul de ardei include varietatile de ardei gras, gogosar, lung si iute. Cultura de ardei intalneste in tara noastra conditii pedoclimatice favorabile pentru o dezvoltare optima a plantelor si pentru obtinerea unor productii ridicate si de calitate superioara.
Ardeiul, ca si tomatele, vinetele si cartofii, face parte din familia Solanaceae. Fructele sale sunt bogate in vitamine, antioxidanti, minerale si nutrienti extrem de benefici in buna functionare a organismului, fiind un anticoagulant eficient ce ajuta in prevenirea atacului cerebral si a infarctului. Datorita acestor calitati, fructele de ardei sunt foarte apreciate in consumul in stare proaspata, dar si in preparate gatite si conserve.
Pe perioada de vegetatie, cultura de ardei se confrunta cu numeroase boli si daunatori care pot conduce la diminuarea calitativa si cantitativa a productiei.
Stolburul este una dintre cele mai grave boli ale plantelor din familia Solanaceae, din care face parte si ardeiul. Stolburul este o boala sistemica infectioasa produsa de microorganisme unicelulare asemanatoare cu bacteriile, dar fara perete celular, numite fitoplasme. Fitoplasmele fac parte din Genul Phytoplasma, Clasa Mollicutes. Fitoplasma stolburului este transmisa pe cale naturala la plantele sanatoase de cicadele care se hranesc din floemul buruienilor gazda bolnave. In Romania, primele simptome atribuite stolburului au fost observate in 1954 de catre A. Savescu si apoi in 1956 de catre I. Pop intr-un camp cu solanacee din sudul tarii. La acea vreme, boala stolburului era considerata a fi produsa de un virus. In 1968, P. G. Ploaie a stabilit ca stolburul este cauzat de microorganisme noi, numite mycoplasma-like organisms, cunoscute astazi sub numele de fitoplasma.
Stolburul ardeilor (Stolbur disease in pepper) este cunoscut in toata Europa, dar cele mai mari pagube sunt inregistrate in estul si sud-estul continentului.
Compozitia chimica a fitoplasmelor este de natura nucleoproteica avand ADN, ARN si proteine. Faptul ca poseda enzime induce proprietatea de a avea metabolism propriu. In ceea ce priveste morfologia acestora, se constata ca au forme variate, usor deformabile in functie de presiunea osmotica a mediului de viata, din cauza ca nu au perete celular. Fitoplasmele sunt transmise pe cale naturala la plantele sanatoase prin intermediul insectelor vectori din grupul cicadelor.
-
Simptome:
Incepand cu luna iulie, pe frunzele plantelor bolnave se pot observa simptome de cloroza care se extind spre baza plantelor. Foliolele se rasucesc spre partea superioara, iar nervurile capata o culoare violacee. Tulpinile raman mici, florile devin sterile sau formeaza fructe mici, deformate, cu putine seminte. Plantele afectate de stolbur (Fig. 1) se observa usor din cauza nanismului si a clorozei care pot induce o ofilire asemanatoare verticilozei, doar ca in acest caz vasele conducatoare nu se brunifica.
-
Raspandire:
Stolburul ardeilor este transmis in primul rand prin intermediul cicadei Hyalesthes obsoletus (Fig. 2) (Auchenorrhyncha: Cixidae). Cicada achizitioneaza fitoplasma in momentul hranirii din sucul floemic al plantelor bolnave. Fitoplasma se multiplica in corpul cicadei, iar dupa o perioada de incubatie ajunge in glandele salivare ale insectelor unde sunt incorporate in saliva. In momentul hranirii pe plantele sanatoase, saliva toxica este inserata in vasele de floem infectand plantele. Insectele isi mentin capacitatea de infectie pe tot parcurusl vietii. H. obsoletus este monovoltina si ierneaza ca larva la nivelul radacinilor plantelor spontane, in special a celor de volbura. In timpul iernii se succed 3 varste larvare, iar in lunile martie- aprilie apar larvele de varsta 4-5. Adultul iese la suprafata solului si poate fi semnalat din luna mai pana la sfarsitul lunii august. In a doua jumatate a lunii august, femela depune oua in jurul coletului plantelor gazda sau la cativa cm in sol, iar dupa ecloziune larvele migreaza spre radacini. H. obsoletus este o specie polifaga, hranindu-se cu peste 60 de specii de plante.
Viteza de dezvoltare si inceperea activitatii de zbor a cicadei adulte depind de temperaturile din timpul primaverii si de speciile de buruieni pe care ierneaza. Cicada este o specie xeroterma. In ultimii ani se observa o infestare masiva cu acesta specie deoarece iernile au devenit mai blande.
In anii cu primaveri reci si ploioase stolburul apare sporadic si nu produce pagube insemnate deoarece vectorul sau principal, H. obsoletus este distrus in stadiul de larva, in sol.
Dintre vectorii stolburului mai fac parte: Eusceles plebejus, Macrosteles laevis si chiar plantele parazite (cuscuta). Cuscuta absoarbe fitoplasma prin haustori si o transfera in organismele sanatoase parazitate mai tarziu.
-
Prevenire si combatere
➡️ culturile vor fi erbicidate corect pentru a elimina buruienile gazda: volbura (Convolvulus arvensis), lavanda (Lavandula angustifolia), urzica moarta (Urtica dioica), melarea (Vitex agnus-castus) si a diminua atacul cicadei obsoltetus;
➡️ mentinerea umiditatii corespunzatoare, prin irigare, care sa impiedice dezvoltarea insectelor;
➡️ utilizarea materialului saditor certificat, liber de agenti patogeni;
➡️ araturile adanci de toamna au un rol deosebit in micsorarea rezervei semintelor de buruieni, iar la plantarea rasadurilor trebuie sa se aiba in vedere ca pe teren sa nu existe vetre de cuscuta ce pot transmite fitoplasma;
➡️ distanta mai mica de plantare in culturile de ardei asigura o mai buna umbrire a plantelor si creeaza conditii neprielnice pentru insecte;
➡️ eliminarea si arderea plantelor infectate;
➡️ tratarea cu insecticide specifice;
➡️ capturarea insectelor adulte cu ajutorul capcanelor galbene adezive.
Eliminarea totala a cicadei H. obsoletus este dificila deoarece numarul plantelor gazda populate este foarte mare.
Ioana Nica
ICDPP Bucuresti
