Viermele frunzelor de porumb (Spodoptera frugiperda), o noua amenintare a porumbului

Publicat de

Anul trecut, in luna noiembrie, am participat la Congresul International de Protectie a Plantelor (International Plant Protection Congress, IPPC), care a avut loc in sudul Indiei, la Hyderabad. In cadrul acestui congres, mai mult de 50% dintre sectiuni au avut ca tematica entomologia agricola. O mare importanta s-a acordat daunatorilor invazivi. Unul dintre acestia mi-a atras atentia in mod deosebit si as putea sa spun ca a devenit una dintre cele mai mari amenintari la cultura porumbului din lumea intreaga. Nici noi nu suntem 100% feriti de amenintarea acestuia. Este vorba despre viermele frunzelor de porumb (Spodoptera frugiperda Smith).

Spodoptera frugiperda, adult

Sharanabasappa si colab. (Departamentul de Entomologie, Colegiul de Agricultura, Universitatea de Stiinte Agricole si Horticole, Karnataka, India, in lucrarea „Fall armyworm, Spodoptera frugiperda (J E Smith): incidence, host range and its management”) au scos in evidenta amenintarea acestui daunator invaziv asupra culturilor de porumb si sorg din India. In aceasta tara, daunatorul a fost pentru prima oara semnalat in regiunea, Karnataka, in luna mai 2018. In numai un singur an, daunatorul se gasea practic in toata tara! Una dintre posibilele explicatii pentru acest fapt consta in abilitatea pe care o are aceasta specie. Intr-o singura noapte, adultii (fluturii) se pot deplasa si 100 de kilometri. De asemenea, fluturii mai pot calatori in containere, masini sau alte mijloace de transport, toate acestea avand drept rezultat o viteza foarte mare de deplasare. Viermele frunzelor de porumb (Spodoptera frugiperda) este originar din America de Sud (Argentina, Brazilia, Columbia, Chile, Ecuador, Peru, Venezuela), fiind pentru prima oara semnalat pe continentul african in anul 2016. In prezent se gaseste in toate tarile subsahariene. Pe langa India si Bangladesh, daunatorul invaziv a fost semnalat si in Yemen, iar in anul 2019 a fost semnalat in China, Indochina, Coreea de Sud, Cambogia si se estimeaza ca in cel mai scurt timp va ajunge si in Japonia. Datorita rapiditatii cu care se deplaseaza adultii, de pana la 100 de kilometri intr-o singura noapte, este practic imposibila eliminarea acestei specii in arealele nou invadate. S-a estimat faptul ca in Africa pagubele produse de S. frugiperda culturii porumbului variaza intre 8 si 16 milioane de tone/an, in timp ce pagubele financiare produse de acest daunator variaza intre 2,4 si 4,8 miliarde de dolari/an. In India, intre iulie 2018 si februarie 2019, pagubele produse la cultura porumbului au variat intre 20 si 80%.

Spodoptera frugiperda, adult

Pe langa porumb, daunatorul produce daune importante la cultura sorgului, orezului, meiului, trestiei de zahar, diferite specii de ierburi (in total, 80 de plante gazda). Raspandirea daunatorului a fost favorizata de conditiile climatice din zonele nou invadate (climat tropical sau subtropical), precum si de practicile agricole din tarile africane si din India, unde peisajul agricol este dominat de ferme mici, de subzistenta, care cultiva porumb de doua ori intr-un an, multe dintre acestea practica monocultura de porumb timp de mai multi ani. Desi viermele frunzelor nu poate ierna, acesta a fost detectat in unele regiuni din sudul Canadei, insectele migrand din SUA. Autorul prezentarii a facut referire la unele studii, efectuate in SUA si Canada, care au scos in evidenta faptul ca pe parcursul unei generatii, S. frugiperda poate migra inspre nord si mai mult de 300 de mile (480 kilometri)! Unii cercetatori au lansat o ipoteza conform careia fluturii acestei specii migreaza o data cu miscarea fronturilor atmosferice, dar studii suplimentare trebuie efectuate pentru a clarifica acest aspect. Cercetarile efectuate in conditii de laborator, in India, au scos in evidenta faptul ca femelele sunt foarte prolifice, depunand mai mult de 1000 de oua (1064), perioada de incubatie fiind de 2-3 zile, durata stadiului larvar de 14-19 zile, in timp ce stadiul pupal este cuprins intre 9 si 12 zile.

Spodoptera frugiperda, larva

Exista mai multe directii ale cercetarilor privind combaterea S. frugiperda, acestea fiind in stransa corelatie cu specificul agriculturii, atat din tarile africane, cat si cele din Asia. In ceea ce priveste combaterea chimica, rezultate foarte bune s-au obtinut cu insecticidele pe baza de clorantraniliprol (Prabhu Annadurai si colab., „Efficacy of Coragen® 18.5 SC (chlorantraniliprole) against the new invasive pest fall armyworm, Spodoptera frugiperda (J.E. Smith) in Indian maize”, South Asia Field Experimental Station (SAFES), Vadodara, India). Experientele efectuate in vestul, centrul si sudul Indiei au scos in evidenta faptul ca tratamentele in vegetatie aplicate cu substanta activa clorantraniliprol, in doza de 40-50 grame s.a./ha au avut eficacitate mai mare de 90%. Pampapathy Gurulingappasi colab. (Hyderabad, India, in lucrarea „Integrated solutions for the management of fall armyworm in corn”) au facut referire la eficacitatea ridicata a substantei active spinetoram, aplicata in doza redusa, de 30 grame s.a./ha, in combaterea larvelor acestui daunator.

Daune produse porumbului in urma atacului larvelor speciei Spodoptera frugiperda

Cu toate acestea, daunatorul invaziv este rezistent la o serie de substante active din diferite clase chimice, iar daca se foloseste mai mult timp numai o anumita substanta activa pentru combaterea lui, riscul aparitiei fenomenelor de rezistenta este foarte ridicat. Celso Omoto („Biotech and insecticide approaches for fall armyworm control in Brazil and IRM recommendations”, Universitatea Sao Paolo, Piracicaba, Brazilia) a facut referire la faptul ca in Brazilia acest daunator invaziv este rezistent la insecticidele din difertie clase chimice, atat de generatie mai veche (carbamati, organofosforice, piretroizi de sinteza), cat si din generatie mai noua (neonicotinoide). Cercetari mai recente efectuate in Brazilia au scos in evidenta riscul ridicat al aparitiei in camp a rezistentei la insecticidele din noua clasa chimica (diamide). De asemenea, in aceasta tara s-au raportat cazuri de rezistenta ale viermilor frunzelor de porumb la biopreparatele pe baza de Bacillus thuringiensis sau baculovirusuri, folosite in combaterea biologica. Folosirea pe scara larga a culturilor de porumb modificate gentic a avut drept rezultat o scadere a atacului acestui daunator, precum si o reducere a cantitatilor de insecticide folosite pentru combaterea lui, dar, in timp, au aparut fenomene de rezistenta ale daunatorului la toxinele de tip Cry1 din culturile de porumb transgenic. Autorul a mentionat faptul ca trebuie alocate mai multe fonduri pentru cercetare si mai mult personal calificat. In caz contrar, in timp, agricultura braziliana s-ar putea confrunta cu pierderi catastrofale la culturile de porumb si trestie de zahar, din cauza atacului larvelor de S. frugiperda.

Culturile modificate genetic, pentru rezistenta la larvele diferitelor specii de daunatori (Chilo partellus sau Busseola fusca), inclusiv specia invaziva recent semnalata, S. frugiperda, au fost adoptate si in fermele mici din Africa, unde, in general, se practica o agricultura de subzistenta (Johnnie Van Den Berg, Universitatea din Nord-Vest, Potchefstroom, Africa de Sud, in lucrarea „Fall armyworm control with Bt maize and resistance management on small holder farms”). Cu toate acestea, si pe continentul african au fost semnalate fenomene de rezistenta ale daunatorului invaziv la toxine de tip Cry1 din culturile de porumb modificat genetic. Una dintre strategiile pentru a preveni aparitia fenomenelor de rezistenta consta in cultivarea unor „culturi-refugiu”, foarte atractive pentru fluturii acestui daunator, iar dupa concentrarea acestora pe culturile refugiu, se va efectua combaterea chimica a acestora prin aplicarea tratamentelor in vegetatie. Un factor important, care poate duce la aparitia fenomenelor de rezistenta, este frecventa genelor alele, care determina acest caracter, in populatiile daunatorului invaziv. In Africa de Sud, s-au efectuat studii privind eficacitatea culturilor de porumb modificate genetic, de tip Bt, atat cele cu o singura toxina, Cry1Ab, cat si cele cu doua toxine, Cry1A.105+Cry2Ab2. Autorul a mentionat faptul ca, in cazul aparitiei fenomenului de rezistenta a viermelui frunzelor de porumb la culturile de porumb de tip Bt, exista posibilitatea ca micii fermieri sa refuze cultivarea acestora in viitor.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, nu ar trebui sa ne culcam pe o ureche, mai ales ca acest daunator invaziv a fost semnalat si in sudul Canadei, unde este un climat temperat. Trebuie sa fim atenti ca sa nu avem, in viitor, alte probleme la cultrua porumbului, pe langa cele existente.

Dr. ing. Georgescu Emil

INCDA Fundulea

S-ar putea să te intereseze

Hot News