Plantele, in afara de necesitatea apei si luminii solare, depind de mineralele din sol, extrase prin radacini. In contexte cu aport nutritional redus, precum turbariile si solurile nisipoase, care evidentiaza deficiente minerale, procesele de descompunere si mineralizare a materialelor vegetale sunt incetinite din cauza absentei bacteriilor si oxigenului. In astfel de conditii extreme, unele plante s-au adaptat si au devenit carnivore pentru a suplimenta lipsa de substante minerale, precum azotul si fosforul. Aceste organisme vegetale au suferit procese evolutive prin care au dezvoltat strategii complexe de capturare si digestie a prazii. Este important de mentionat ca doar frunzele acestor plante sunt implicate in formarea acestor dispozitive atractante, in timp ce tulpinile raman neimplicate in acest proces.
Exista trei categorii de capcane: active, semiactive si pasive. Termenul “plante carnivore” acopera o varietate larga de plante pradatoare, apartinand unor familii diverse. Se estimeaza ca exista aproximativ 550 de specii carnivore pe intregul glob, repartizate in 10 familii si 18 genuri. Capcanele active se intalnesc la specii precum Aldrovanda, Dionaea, Drosera si Utricularia, care manifesta miscari rapide de prindere a prazii in intervale de timp extrem de scurte.
Aldrovanda vesiculosa L (fam. Droseraceae) reprezinta o planta acvatica perena, plutitoare si lipsita de sistemul radicular, caracterizata de frunze dispuse in verticile echipate cu mecanisme de capturare sub forma de “falci cu dinti”. Dionaea muscipula Soland et Ellis (fam. Droseraceae) este o planta perena care prefera medii umede, avand frunze dispuse in rozeta si o capacitate rapida de inchidere a capcanelor la contactul cu prada. Drosera binata Labill (fam. Droseraceae) se caracterizeaza prin frunze bifurcate si mecanisme de capturare a prazii. Utricularia dichotoma Labill (fam. Lentibulariaceae) este o planta acvatica si epifita cu capcane subterane pentru capturarea prazii (Fig. 1).
Capcanele semiactive se regasesc in cadrul genului Pinguicula (Fig. 2), prezinta miscari cu viteza redusa, desfasurate pe durate variabile, cuprinse intre cateva minute si mai multe ore.
Pinguicula ionantha R. K. Godfrey (fam. Lentibulariaceae) este o specie perena, cu aspect de rozeta avand un diametru de 10 cm. Frunzele coriacee, de culoare verde-stralucitoare, sunt prevazute cu peri glandulari care asigura capturarea insectelor. In acelasi timp, marginile limbului frunzei se ruleaza usor pentru a retine prada. Procesele de capturare pot varia in durata de la un minut la cateva ore. Florile, de culoare violeta cu pete galbene, sunt purtate de un peduncul floral de 10-15 cm inaltime. Aceasta planta, descrisa prima oara in 1961, se afla in pericol de disparitie, fiind inclusa in lista rosie a I.U.C.N. (International Union for Conservation of Nature) ca specie vulnerabila. In Romania, speciile Pinguicula alpina L. si P. vulgaris L. sunt considerate rare.
Capcanele pasive sunt complet imobile. Frunzele acestor plante sunt acoperite de peri secretori de substante adezive, care prind prada pentru a fi ulterior digerata. Aceasta categorie include specii din genurile Biblys, Brochinia, Drosophyllum, Triophyophyllum etc.
Darlingtonia californica Torr. (fam. Saraceniaceae) este o planta perena cu inaltimea de aproximativ 90 cm., prezentand rizomi stoloniferi. Frunzele sunt transformate in cornete, cu partea anterioara inchisa printr-un capac prevazut cu 2 lobi. Insectele patrund in cornete printr-un orificiu situat sub capac, apoi aluneca in fundul cornetei.
Nepenthes ventricosa Blanco (fam. Nepenthaceae) este o planta perena cu aspect de liana, avand frunze groase, sesile si lanceolate, grupate in jurul tulpinii. Nervura mediana a frunzei se prelungeste sub forma de carcel, cu o urna la capat, prevazuta cu un capacel care acopera deschizatura. Marginea unei urne poate fi rosie sau roz, iar interiorul este alunecos, impiedicand iesirea insectelor. Florile sunt mici si grupate in lungul inflorescentei.
In contextul global al conservarii biodiversitatii, unele plante carnivore se confrunta cu amenintari semnificative din cauza activitatilor umane, cum ar fi poluarea si distrugerea habitatelor. In Romania, aceasta preocupare pentru conservarea speciilor este reflectata prin includerea unor plante carnivore, precum Aldrovanda vesiculosa si Drosera rotundifolia L., in liste rosii si prin implementarea masurilor de protectie in cadrul rezervatiilor naturale, contribuind astfel la mentinerea biodiversitatii in ecosistemele respective.
Biolog Georgescu Raluca-Gabriela
