Viespea galbena a trandafirului (Arge ochropus, Linnaeus, 1758) este un daunator putin cunoscut de floricultori, desi este raspandit in toate regiunile tarii noastre. Ataca preferential trandafirii din parcuri, gradini si pepiniere, dar este semnalata frecvent si la cei urcatori.
Pagubele cauzate de viespea galbena sunt produse de adulti, in momentul depunerii pontei pe lastari si ramificatiile florifere, din aceasta cauza bobocii se curbeaza si nu se mai deschid, dar si de larve, care se hranesc cu frunzele apicale. In conditiile unui atac puternic se poate diminua in mod evident recolta de trandafiri prin defoliere, reducand si capacitatea de rezistenta pe durata iernii.
In tara noastra, viespea galbena a trandafirilor are doua generatii anuale de adulti, care apar in mai si august.
Viespea are culoare galbena, cu capul, antenele si toracele negre (Fig. 1).
Antenele sunt formate din cate trei articule. Aripile sunt transparente, cu nervuri galbene ce delimiteaza numeroase celule. Abdomenul este galben-portocaliu, oval, voluminos la femele si cilindric la masculi si se prinde de torace printr-o baza lata. La ambele sexe lungimea corpului nu depaseste 11-12 mm. In momentul eclozarii, larvele sunt albicioase si usor transparente. La maturitate ating lungimea de 15-20 mm, au culoarea verde, cu capul brun si numerosi negi dispusi pe lungimea corpului. La depunere, oul are forma de solz. In momentul eclozarii devine oval, de culoare alb-mat, atingand in lungime pana la 2 mm.
In conditiile tarii noastre, daunatorul ierneaza in sol, in stadiul de larva matura inchisa intr-un cocon matasos.
Primavara, pe parcursul lunii aprilie, larvele se transforma in nimfe, iar primii adulti sunt semnalati in camp pe parcursul lunii mai. Dupa aparitie, adultii se hranesc o perioada de timp cu nectarul florilor, preferand plante umbelifere. Dupa fecundare, femelele depun ponta pe lastarii si ramificatiile florifere, preferand tesuturile care in timpul zileibeneficiaza vreme indelungata de prezenta razelor solare. In acest scop femelele cresteaza o mica incizie in epiderma tulpinilor, unde depun un singur ou. Pe o singura tulpina numarul de incizii variaza intre 5 si 15, dispuse pe o singura linie (Fig. 3).
Dupa depunerea oualor, in zona afectata tesuturile se suberifica, fenomen care determina inconvoierea ramurilor si impiedica alimentarea cu hrana a bobocilor. Dupa o perioada de incubatie de 8-10 zile, din oua apar larvele, care migreaza pe aparatul foliar. La inceput, atacul se rezuma la tesuturile de pe partea superioara a frunzelor, epidermainferioara ramanand intacta. Cu timpul atacul afecteaza intreg aparatul foliar, larvele prinzandu-se cu picioarele pe muchia frunzelor, distrugand complet tesuturile. In timpul hranirii, larvele iau o pozitie caracteristica, sub forma literei „S”. In functie de conditiile climatice, durata stadiului de larva este de 25-35 de zile. Ajunse la maturitate ele se lasa sa cada pe sol unde se afunda 5-6 cm si in interiorul unui cocon se transfornma in nimfe.
Noii adulti apar in august, de unde ciclul evolutiv se reia. Adultii si larvele celei de adoua generatii sunt mult mai pagubitoare, afectand culturile de trandafiri inainte de venirea iernii.
In natura, populatiile de Arge ochropus pot fi mentinute intr-un echilibru biologic de genul Pteromalus (Fig. 4), care paraziteaza stadiul de larva. Larvele parazitate sunt de culoare rosu-portocalie, spre deosebire de cele sanatoase care sunt verzi.
Viespea galbena a trandafirilor se poate combate prin aplicarea de tratamente foliare efectuate la semnalarea primelor larve pe frunze, cu unul dintre produsele: Karate Zeon, respectiv Mospilan 20 SG si cu Oleorgan (0,25% – 0,3%) si Konflic (0,15% – 0,3%), ambele biologice.
Drd. Chiriloaie-Palade Andrei
