Rapita este situata pe locul cinci in lume, printre plantele oleaginoase. In fiecare an, din ultimul timp, doboram un nou record al suprafetelor cultivate cu rapita, dar trebuie sa tinem seama ca odata cu aceasta, creste rezerva de boli si daunatori, in conditiile in care rotatia culturii (se recomanda ca rapita sa revina pe aceeasi suprafata dupa cel putin trei ani) se face tot mai greu. In cursul primaverii, daunatorii culturilor de rapita au toate sansele sa se constituie in populatii numeroase, ce ar putea sa dea „batai de cap” fermierilor care nu cunosc problemele daunatorilor sau nu asculta sfaturi si mai ales nu si-au procurat din timp produse necesare pentru combaterea daunatorilor. In aceasta primavara, acolo unde s-a aplicat o tehnologie corecta si cultura de rapita a rasarit si s-a dezvoltat in conditii optime, fermierii vor dori sa aplice tratamente de combatere impotriva daunatorilor.
Daunatorii care afecteaza culturile de rapita
– Musca radacinilor (Delia radicum sin. D. brassicae), importanta daunatorului este data de atacul larvelor, in toamna (fig. 1). In primavara se observa numai urmarile acestui atac, in cazul atacului in masa, in toamna ar fi putut fi gasite, pe radacinile unei plante pana la 300 de larve, care au distrus tesuturile interioare ale radacinii principale. In acest fel sunt intrerupte caile de transfer ale apei si a substantelor hranitoare, determinand reducerea cresterii sau chiar distrugerea organelor de la nivelul solului. Desigur atacul favorizeaza patrunderea agentilor patogeni la nivelul radacinilor. Chiar si in primavara se observa urmarile atacului (intarzierea in dezvoltare a plantei, ofilirea frunzelor care capata o nuanta albastrie, rosie sau chiar mov), dar, din pacate, nu se mai poate face nimic. In cazul in care in zona au fost temperaturi de -25°C, pupele care sunt in diapauza, au fost distruse.
– Puricii rapitei (familia Chrysomelidae) sunt un complex de specii, adultii puricilor de pamant ataca in mod obisnuit in toamna, provocand perforatii ale frunzelor (vizibile si primavara) (fig. 2). Urmele de atac sunt foarte vizibile in primavara, deoarece plantele de rapita sunt atacate timpuriu de larvele daunatorilor, care rod galerii in petiolul frunzelor, radacinii si tulpinii, determinand in cazul unui atac puternic, moartea plantei. In general este atacat petiolul frunzelor bazale. Un sfat util dat cultivatorilor de rapita este sa-si controleze culturile de rapita imediat ce conditiile climatice permit acest lucru si sa sectioneze petiolul frunzelor bazale continuand acest lucru si cu tulpina, de sub punctul de insertie al petiolului. De cele mai multe ori, se pot observa cu ochiul liber 1-12 larve/petiol. Aceste larve sapa galerii in petiol si tulpina, determinand pe de o parte incetinirea cresterii plantelor, intarzieri in vegetatie, caderea si uscarea prematura a frunzelor atacate si instalarea pe galeriile sapate de daunatori a unor boli criptogamice. Pentru a evita unele confuzii pentru cultivatorii nespecialisti, aratam ca aceste larve pot fi specii de Phyllotreta sau/si Psylliodes (fig. 3) acolo unde larvele prezinta vizibil, pe torace, 3 perechi de picioare sau specii de Ceuthorhynchus (familia Curculionidae) unde larvele sunt apode si eucefale (fig. 4). Pragul economic de daunare (PED) in primavara, este de 8-9 adulti/planta.
– Gandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis) (familia Chrysomelidae), ca adulti (fig. 5) din noua generatie, in primavara, rod frunzele, varful lastarilor, bobocii florali si uneori chiar si tulpinile.
Aparitia larvelor neonate are loc in februarie-martie, care la inceput stau grupate, iar mai tarziu se raspandesc pe frunze, si rod epiderma si parenchimul acestora (fig. 6). Atacul se manifesta in vetre. Tratamentele se aplica in cazul unor focare izolate, numai pe portiuni limitate de cultura (vetre) sau pe o banda de 1-2 m, care inconjoara sola.
– Gargarita tulpinilor de rapita (Ceuthorhynchus napi), (familia Curculionidae) in primavara, incepand cu lunile martie-aprilie (cand temperatura aerului depaseste 9°C), dupa o perioada de zbor, hranire si copulatie de 25-30 de zile, femelele depun ouale (in martie-aprilie) in maduva tulpinii plantelor gazda (fig. 7). In perioadele cu timp noros, insectele se adapostesc la baza plantelor sau a frunzelor tinere stranse in manunchi. Primele larve neonate apar la sfarsitul lunii aprilie, larva este de culoare galbuie, apoda si eucefala, si ajung la dezvoltarea completa dupa 30-40 de zile, pe la sfarsitul lunii mai. Gargaritele hibernante rod perforatii marginale in limbul foliar si varful tulpinilor. Femela depune ouale in tulpina, acolo unde larvele provoaca daune importante, deoarece rod galerii descendente sau ascendente in maduva tulpinilor, determinand deformarea si rasucirea longitudinala a acestora. Atentie! Plantele atacate ramifica abundent, stagneaza in crestere si nu formeaza silicve sau acestea sunt seci sau cu seminte de slaba calitate. Pagubele cauzate variaza intre 50 si 100%. Din cauza atacului daunatorului, patrund agenti patogeni care accelereaza procesul de degradare a tulpinilor.
– Gandacul lucios al florilor de rapita sau gandacul de polen (Meligethes aeneus) (familia Nitidulidae), ierneaza ca adult in stratul superficial al solului sau in liziera padurilor. In primavara isi face aparitia, spre sfarsitul lunii aprilie, cand infloresc diferitele plante ierboase si lemnoase din flora spontana, hranindu-se cu elementele florale ale plantelor. La formarea tulpinilor si lastarilor floriferi ai plantelor de rapita, insectele trec pe inflorescentele acestora, continuandu-si hranirea fie cu bobocii florali (fig. 8) sau organele florale (fig. 9). Dupa copulatie (la inceputul lunilor aprilie-mai), femelele perforeaza bobocii florali si depun cate 1-2 oua. In cursul lunilor mai si iunie, larvele isi fac aparitia la deschiderea bobocilor florali si se hranesc cu organele florale din bobocii inca nedesfacuti, acestea fiind distruse in intregime, pagubele ating valori maxime cand cultura este mai tardiva. La o infestare puternica, intr‑un boboc floral pot fi gasite 10‑15 larve, cauzand pagube semnificative, insa mai mici decat cele produse de atacul adultilor. Cele mai mari pagube sunt semnalate, mai ales in anii cu primaveri racoroase.
In aceasta primavara, acolo unde s-a aplicat o tehnologie corecta si cultura de rapita a rasarit si s-a dezvoltat in conditii optime, o serie de fermieri vor crede de cuviinta sa aplice tratamente de combatere a daunatorilor, apreciind ca isi trateaza culturile impotriva „gargaritelor”. {n legatura cu aceasta situatie este bine sa facem cateva precizari. Tratamentul semintei cu insecticidele recomandate inlatura atacurile, din toamna, care pot determina daune semnificative, plantelor atacate si asigura o protectie eficienta impotriva daunatorilor care isi continua dezvoltarea, in planta, pe parcursul iernii si inceputul primaverii. Toate culturile de rapita ce au iesit cu bine din perioada de iarna, trebuie monitorizate cu grija, incepand cu luna martie, pentru a stabili infestarea cu daunatori si aplicarea unor tratamente, de obicei imperative, cu insecticide. Aplicarea de tratamente chimice prin stropirea culturilor, primavara, se face cu produsele avizate, la dozele recomandate, sau urmand recomandarile specialistilor in protectia plantelor. Insectele sunt atrase de suprafetele colorate in galben, de aceea pentru stabilirea dinamicii lor se utilizeaza placi adezive galbene sau capcane de tip bol galben (fig. 10).
Combaterea daunatorilor
Combaterea chimica a daunatorilor din culturile de rapita se recomanda la avertizare, stabilita in functie de criterii diferite (la aparitia daunatorului in cultura, cand se inregistreaza aparitii in masa, la cateva zile dupa atacul adultilor, inainte de depunerea pontei, la atingerea PED-ului, etc.) cu produsele si dozele recomandate. Pentru combaterea gandacului lucios al florilor de rapita (Meligethes aeneus), se pot aplica: BEST SELLER 100 EC, in doza de 0,1 l/ha; BISCAYA 240 OD, in doza de 0,3 l/ha; DECIS MEGA 50 EW, in doza de 0,15 l/ha; DECIS EXPERT 100 EC, in doza de 0,075 l/ha; DECIS MEGA 50 EC, in doza de 0,15 l/ha; FASTAC ACTIVE, in doza de 0,2-0,3 l/ha; FASTER GOLD 50 EC, in doza de 0,2 l/ha; FULGER 200 SL, in doza de 0,12 l/ha; FURY 10 EC, in doza de 0,2 l/ha; KAISO SORBIE 5 EG, in doza de 0,2 l/ha; KARATE ZEON, in doza de 0,150 l/ha; LAMDEX 5 EC, in doza de 0,2 l/ha; MAVRIK 2 F, in doza de 0,2 l/ha; MOSPILAN 20 SP, in doza de 0,150 kg/ha; NOVADIM PROGRESS, in doza de 1,5 l/ha; NURELLE D 50/500 EC, in doza de 0,4 l/ha; PROTEUS OD 110, in doza de 0,6 l/ha; PYRINEX 25 CS, in doza de 1,75 l/ha; PYRINEX M 22, in doza de 2,0 l/ha; RELDAN 40 EC, in doza de 2,0 l/ha; SCATO, in doza de 0,2 l/ha; SUMI ALPHA 5 EC, in doza de 0,250 g/l; VANTEX 60 CS, in doza de 0,1 l/ha.
Pentru combaterea puricilor de pamant, se pot aplica: DECIS EXPERT 100 EC, in doza de 0,075 l/ha; KARIS 10 CS, in doza de 0,050 l/ha.
Prof. univ. dr. Ioan ROSCA, USAMB Bucuresti
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.
