Ce se intampla cu ratisoara porumbului cand fermierii seamana tarziu porumbul sau plantele rasar mai tarziu?

Publicat de

Ce se intampla cu ratisoara porumbului cand fermierii seamana tarziu porumbul  sau plantele rasar mai tarziu?

In luna aprilie, cultivatorii de porumb lucreaza la „foc continuu”. In zonele de sud si sud-est incepe semanatul porumbului. Lucrarea trebuie incheiata intr-un timp cat mai scurt, profitand de orice fereastra de vreme buna. Din pacate, in ultimii ani, primaverile s-au dovedit a fi foarte capricioase. In 2016 si 2017, precipitatiile inregistrate in lunile aprilie si mai au fost peste medie. In multe zone din sud si sud-est, din cauza precipitatiilor excedentare, fermierii nu au putut intra cu utilajele in camp, motiv pentru care nu au reusit sa semene porumbul in epoca optima. Au fost situatii cand acestia au semanat porumbul dupa 15 mai, unii fermieri chiar la inceputul lunii iunie. Cei care au reusit sa semene la timp in luna aprilie, inaintea sosirii frontului de ploi, s-au lovit de alte inconveninete. Din cauza ploilor urmate de o incalzire brusca a vremii, solul a format crusta la suprafata, motiv pentru care plantele de porumb au rasarit cu intarziere.

Probleme au avut si fermierii care au semanat mai timpuriu, in prima decada a lunii aprilie. Multi incearca sa semene cat mai repede porumbul pentru a incerca sa scape de efectele posibilei secete din perioada de inflorit-fecundare. Dar semanatul timpuriu implica si anumite riscuri. Diferentele mari de temperatura de la zi la noapte, inregistrate in primele doua decade ale lunii aprilie, anul 2017 (in unele cazuri diferente mai mari de 19°C) au avut drept rezultat o stanjenire a dezvoltarii plantutelor. Mai mult, dupa sarbatorile Pascale, in estul Romaniei a revenit iarna, cu temperaturi scazute, ninsori si vant. In zonele de sud, chiar daca nu a nins, temperaturile au fost foarte scazute iar in cateva dimineti la rand a fost bruma.

Epoca de semanat poate influenta prolificitatea ratisoarei porumbului?

Intrebarea care se pune este daca in zonele cu infestare ridicata de Tanymecus dilaticollis epoca de semanat a porumbului poate influenta prolificitatea acestui daunator? Pentru a avea un raspuns la aceasta intrebare trebuie sa ne uitam putin asupra ciclului biologic al insectei. Cercetari efectuate la INCDA Fundulea de catre Paulian au scos in evidenta faptul ca in conditiile climatice ale tarii noastre, ratisoara porumbului prezinta o generatie pe an, iernand ca insecta adulta in sol, la o adancime cuprinsa intre 40 si 60 cm. In unele cazuri, insectele se pot gasi pana la o adancime de 100 cm! La sosirea primaverii, cand temperatura de la locul unde insectele ierneaza ajunge la +4 °C (dupa alte studii +2 °C), insectele se trezesc la viata si migreaza spre stratul superficial al solului. Acestea vor aparea la suprafata solului cand temperatura va ajunge la +9°C. Din punct de vedere calendaristic, daca conditiile climatice nu se abat de la normal, aceasta perioada corespunde cu sfarsitul lui martie-inceputul lui aprilie. Insectele pot aparea si mai repede la suprafata solului, daca temperaturile sunt mult mai ridicate decat de obicei sau mai tarziu daca vremea este rece. Anul trecut, in sud-estul tarii, ratisoara porumbului era prezenta in camp inca din a doua saptamana a lunii martie.

Pana la rararirea porumbului, insectele consuma buruienile din flora spontana (manifestand preferinta pentru palamida) ce se gasesc la marginea lanurilor cu orz sau grau, hranindu-se cu frunzele acestora. Dupa rasarirea plantelor de porumb, insectele migreaza spre aceste culturi aflate in primele faze de vegetatie, cu consecintele bine cunoscute de catre toti fermierii. Cercetatorii bulgari au demonstrat ca plantele tinere de porumb emit niste compusi volatili care atrag adultii speciei Tanymecus dilaticollis. Dar ce se intampla cand fermierii seamana cu intarziere sau plantele de porumb rasar mai tarziu? Un prim semn l-au constatat multi fermieri anul trecut cand marginea solelor cu orz sau grau au fost mai atacate decat in mod obisnuit. Vremea mai calda decat in mod normal de la mijlocul lunii aprilie (inainte de venirea episodului hibernal) si lipsa plantelor de porumb a condus la un atac mai mare al insectelor la marginea lanului de cereale. Au fost si cazuri cand plantele de grau sau orz au fost distruse ca urmare a atacului, dar numai benzile marginale cu o latime de maxim cativa metri.

Aspecte despre biologia ratisoarei porumbului

Cercetari efectuate de Paulian au scos in evidenta faptul ca imperecherea insectelor incepe odata cu hranirea. Practic copulatia apare imediat dupa ce insectele au aparut la suprafata solului si au inceput sa se hraneasca. Insectele imperecheate se gasesc pe plante, la baza lor, dar si sub bulgarii de pamant. Referitor la intervalul de timp dintre imperechere si inceperea depunerii pontei, perioada variaza de la 10 la 20 de zile. In conditii climatice normale, in sud-estul tarii, primele depuneri de ponte sunt in a doua decada a lunii aprilie. Dar in anii cu primaveri calde s-a constatat ca insectele pot depune ponta si in prima decada a lunii aprilie. Asadar, chiar daca semanam timpuriu porumbul nu scapam de ratisoare. Ce se intampla daca semanam porumbul dupa 15 mai sau chiar la inceput de iunie? Mai are loc procesul de inmultire? Daca ne uitam tot la cercetarile efectuate de Paulian privind biologia speciei Tanymecus dilaticollis, aflam faptul ca durata medie a perioadei ovipozitare este de 48,2 zile, dar in unii ani aceasta perioada poate sa fie mai mare de 100 de zile (maxim 111 zile). In conditiile din Romania, perioada ovipozitara a intregii populatii de ratisoara porumului este de 3 luni jumate, respectiv din prima jumatate a lunii aprilie pana in luna iulie. Anul trecut, in judetul Ialomita am intalnit insecte aflate in proces de copulatie pe plantele de porumb (cultura insamantata a doua oara), la data de 13 iunie. Acest lucru nu este iesit din comun, copulatia nu are loc mai tarziu decat in mod normal cum am fi tentati sa credem, este o normalitate pentru Tanymecus dilaticollis. In conditii normale, perioada de varf pentru depunerea pontei este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si inceputul lunii iunie. Cea mai ridicata rata a prolificitatii femelelor este in luna mai, atingand 6 oua/femela/zi in prima decada a lunii mai, respectiv 7 oua/femela/zi in a doua decada a lunii mai. Cercetarile efectuate de Paulian asupra prolificitatii au scos in evidenta o mare variabilitate a prolificitatii femelelor. In conditii de laborator acestea au depus intre 0 si 150 de oua (procentul femelelor sterile a fost de 7 %). Este greu de apreciat daca prolificitatea femelelor observata in conditii de laborator este la fel si in conditii naturale.

Analizand rezultatele cecetarilor efectuate de-a lungul timpului asupra biologiei speciei Tanymecus dilaticollis, cat si rezultatele observatiilor proprii efectuate in ultimii ani am ajuns la concluzia ca data la care este semanat porumbul influenteaza intr-o mica masura inmultirea ratisoarei porumbului. Fie daca semanam timpuriu cultura (in prima decada a lui aprilie), fie daca semanam in mai sau chiar la inceput de iunie, in toate cazurile putem observa insectele hranindu-se si inmultindu-se. Nu s-a stabilit o corelatie intre prolificitatea femelelor si data semanatului. Pentru a avea o buna prolificitate, trebuie sa fie indeplinite doua conditii: temperatura si umiditate favorabila acestei specii (calura si seceta) precum si existenta hranei. Referitor la acest ultim aspect trebuie sa avem in vedere faptul ca insectele sunt polifage. Desi porumbul este dieta lor preferata, ratisoara are un cerc de 34 de plante gazda, in conditiile tarii noastre, atat plante cultivate (grau, orz, sfecla, soia, floarea-soarelui, lucerna, etc), dar si buruieni (palamida, mohor, costeri, etc), ceea ce inseamna ca insectele au destule alternative pana la aparitia porumbului.

Cum conditiile climatice sunt variabile de la un an la altul, dar si in cadrul unei singure luni putem avea vreme foarte schimbatoare (uneori si 24 de ore), tratamentul semintelor cu o substanta activa sistemica a constituit pana acum cea mai eficace metoda de protejare a plantelor de porumb, aflate in primele faze de vegetatie impotriva atacului ratisoarei (Tanymecus dilaticollis).

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 239 - aprilie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News