Atentie la daunele produse de cosasul ghebos al vitei de vie!

Publicat de

Autor: Dr. Virgil GRECU

Cosasul ghebos al vitei de vie, denumit si lacusta gheboasa a vitei de vie, poarta denumirea stiintifica de Ephippiger ephippigersau de Ephippiger vitium.

Insecta face parte din ordinul Orthoptera, familiaTettigoniidae(L. Tomoioaga, 2006). Daunatorul ataca sporadic viile din tara noastra, dar in anii de atac relativ intens, creaza probleme deosebite. Poate fi intalnit mai ales in zonele din sudul Romaniei, pe terenurile mai secetoase, plantate cu vita de vie sau cu pomi fructiferi, ori pe terenuriinparagina, indeosebi cele situate in apropierea unor paduri. Specia fiind polifaga, ataca atat diverse plante cultivate (exemplu flori, legume) sau din flora spontana, insa, preferata sa este vita de vie.

fig. 1
fig. 1

Recunoasterea daunatorului

Adultul este o lacusta care are corpul umflat (burtos), lung de 2,5-3,5 cm, colorat in galben-verzui. Antenele au o lungime dubla fata de cea a corpului si sunt colorate in brun ori in verde. Picioarele (labele) posterioare sunt foarte dezvoltate. Toracele are forma de sa si prezinta mai multe crestaturi. Aripile anterioare, colorate in rosu ori in galben, sunt extrem de scurte, rudimentare, fiind aproape invizibile. Insectele nu pot zbura si chiar sunt incapabile de a face sarituri. Circula la suprafata solului, mergand aproape exclusiv pe terenuri uscate. Femelele poseda ovipozitoare lungi si care au forma unor sabii. Oul este colorat in rosu-cenusiu, are o forma eliptica-alungita (aproape cilindrica), cu diametrul mare de 5-5,2 mm si cel mic de 1,2-1,5 mm. O femela depune in sol, aproape de suprafata acestuia, izolat, in locuri insorite, un numar de 50-70 oua.

Larvele prezinta un corp relativ asemanator cu cel al adultilor, dar de dimensiuni mai reduse. Trecand prin sase varste, in urma celor cinci naparliri, cresc treptat, pana ajung aproape de dimensiunile adultilor.

fig. 2
fig. 2

Elemente de biologie

Insecta prezinta o singura generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou. Ecloziunea se produce treptat, incepand din a doua jumatate a lunii aprilie si continua in prima parte a lunii mai. Spre sfarsitul lunii iulie apar adultii, care se hranesc timp de 1-1,5 luni, dupa care se imperecheaza.

Referitor la pagubele produse, aceasta specie produce pagube vitei de vie atat ca larva (in lunile aprilie-iunie), cat si ca adult (in iulie-august). Atat in faza larvara, cat si ca adulti, acesti daunatori rod diversele organe ale vitei de vie, asa cum sunt: bobocii florali, frunzele – in diferite stadii de dezvoltare; pielitele boabelor de struguri si chiar straturile superioare ale lastarilor si ale coardelor. Atacul se manifesta localizat, iar in caz de invazie poate provoca pagube insemnate.

Ce trebuie facut acum in toamna?

Aplicarea unei araturi de toamna in plantatiile viticole, determina adesea o distrugere a cuiburilor cu ouale acestui daunator. In mod obisnuit nu se aplica tratamente chimice de combatere a acestui daunator, insa, practica a demonstrat ca se pot folosi cu succes urmatoarele produse: Calipso 480 SC (0,02%); Actara 25 WG (0,02%); Karate Zeon  (0,015%) s.a.

Important! Tratamentele se aplica la aparitia primelor larve si, eventual, se repeta dupa circa doua saptamani.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 246 – noiembrie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News