Poate a sosit vremea ca Romania sa se alinieze la cerintele Uniunii Europene, in contextul in care, de cativa ani, se pune problema alinierii reglementarilor nationale referitor la procedura de extindere a autorizatiilor produselor de protectie a plantelor pentru utilizari minore.
In practica agricola, deseori, asociatiile de fermieri, fermierii interesati, se intreba si solicita raspuns forurilor competente de ce nu pot aplica o serie de Produse de Protectia Plantelor (PPP) pentru combaterea/controlul unor agenti de daunare, care le afecteaza culturile si castigurile, cu produse utilizate in alte tari din Europa.
Ar fi cazul sa aratam inca odata ca, in conditiile actuale, datorita limitarilor impuse de prevederile Europene legate de protectia mediului si a sanatatii umane, numarul substantelor active din PPP a scazut considerabil, clase intregi de pesticide (organoclorurate, carbamatii si mai recent neoncotinoidele) au fost interzise sau aprobate numai in cazuri speciale.
In mai 2017, Comisia pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara (ENVI) din cadrul Parlamentului European a solicitat realizarea unui raport de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piata a produselor fitosanitare (denumit in continuare „regulamentul”). Produsele de protectie a plantelor desemneaza pesticidele utilizate de fermieri pentru a-si proteja culturile impotriva daunatorilor, bolilor si a buruienilor. In UE, vanzarile de substante active utilizate in produsele de protectie a plantelor depasesc 350.000 de tone pe an. Produsele de protectie a plantelor pot avea un impact asupra calitatii apei si solului, asupra biodiversitatii si a ecosistemelor si se pot regasi ca reziduuri in alimente.
Dupa datele AIPROM, in ultimii 10 ani, peste 50% din PPP-uri au fost retrase din piata europeana. Dintre cele 400 de molecule ramase la nivelul UE, trei patrimi sunt pe lista de substituire, ceea ce inseamna ca in momentul in care un produs nou apare pe piata, mai multe cu aceeasi actiune sunt retrase automat. In ultimii 10 ani cantitatea de produse fitosanitare utilizate a crescut de peste trei ori. Chiar si-asa, in Romania se utilizeaza cca 0,64 kg s.a./ha, in timp ce in Ungaria se utilizeaza cca 1,21 kg s.a./ha, iar media UE este de 2 kg s.a/ha.
Se cunoaste ca PPP-urile au jucat un rol semnificativ in cresterea capacitatii agriculturii de a asigura nevoia de hrana, la nivel mondial si deci a scazut procentul oamenilor subnutriti (de la 18,6% in perioada 1990-1992 la aproximativ 10,9% in perioada 2014-2016) in conformitate cu datele furnizate de FAO.
Comisia Europeana si statele membre au luat masuri pentru a promova si a creste sensibilizarea cu privire la gestionarea integrata a daunatorilor. Toate planurile nationale de actiune (PNA) deci si pentru Romania Planul National de Actiune din 12 martie 2019 privind diminuarea riscurilor asociate utilizarii produselor de protectie a plantelor, publicat in Monitorul Oficial cu numarul 205 din data de 14 martie 2019, include informatii cu privire la activitati de formare, la schimbul de cunostinte si la instrumente pentru monitorizarea daunatorilor si pentru luarea deciziilor. Un accent deosebit se pune pe monitorizarea daunatorilor si sistemele de alerta timpurie, ca parte integranta a conceptului de gestionare integrata. In Romania exista un sistem finantat din fonduri publice (de prognoza, de avertizare si de diagnosticare timpurie pentru combaterea agentilor de daunare), in cadrul Autoritatii Nationale Fitosanitare (ANF), dar din pacate lipsa fondurilor si chiar a personalului dedicat acestei activitati, face dificila o cunoastere exacta a situatiei din teren pentru fiecare sola ce ar trebui investigata. In acelasi timp, Lituania a dezvoltat un sistem informatic IT interactiv care combina diferite aspecte ale sprijinului acordat utilizatorilor de produse de protectie a plantelor in aplicarea gestionarii integrate a agentilor de daunare.
Din ce in ce mai mai mult, EU pune un accent deosebit pentru combaterea agentilor de daunare, pe metodele nechimice si conceptul de biocontrol sau/si biopesticide, de aceea directiva prevede ca gestionarea integrata „incurajeaza mecanismele naturale de control al daunatorilor”, iar principiile gestionarii integrate precizeaza ca metodele biologice ar trebui preferate celor chimice. Legislatia UE mentioneaza, de asemenea, produsele biologice, dar nu include o definitie a controlului biologic al daunatorilor sau o definitie a produselor biologice. O alta tendinta este aceea de a creste numarul produselor de protectie a plantelor cu risc redus, directie ce acorda o importanta deosebita riscului si in care substanta activa este factorul decisiv pentru sistemul de omologare.
Pentru indeplinirea cerintelor amintite mai sus, comisia pentru Politica Agricola Comuna (PAC) leaga, dupa 2020, platile PAC de cerintele de reglementare („conditionalitatea”) vizand produsele de protectie a plantelor, dar include principiile gestionarii integrate a daunatorilor.
Normele UE prevad un calendar accelerat pentru autorizarea produselor de protectie a plantelor cu risc redus. Aceasta cerinta poate fi evidenta prin scaderea numarului de zile necesare pentru avizarea unui PPP in perioada 2015-2018 (de la 376 la 61 zile, in Finlanda, sau de la 1200 la 676, in Franta) in cazul autorizarii produselor cu risc redus fata de timpul necesar pentru autorizarea produselor „standard”.
In cadrul tendintei firesti de respectare a regulamentelor comunitare, Romania face pasi importanti in implementarea considerentului 30, art. 51 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 care a introdus o procedura simplificata separata (“extinderea domeniului de solicitare a autorizatiilor minore”), aplicabila in conformitate cu art. 51 alin (1) titularului autorizatiei, dar si – in anumite cazuri – altor persoane sau organisme (autoritati sau organisme stiintifice, utilizatori profesionali sau fermieri implicati in activitati agricole), reglementare ce prevede ca interesul economic al industriei de a solicita o autorizatie este limitat pentru anumite utilizari.
Pentru a evita ca diversificarea agriculturii si a horticulturii sa fie periclitata de lipsa produselor fitosanitare, este necesar sa se stabileasca norme specifice pentru utilizarile minore.
Extinderea autorizatiei produselor de protectie a plantelor pentru utilizari minore se aplica produselor de protectie a plantelor deja omologate in Romania conform principiilor uniforme, respectiv conform Directivei 91/414 CEE sau conform Regulamentului (EU) nr. 1107/2009.
Ce sunt culturile majore? Ce sunt culturile minore?
Clasificarea culturilor in “mari” sau “mici” se face in functie de linia directoare SANCO 7525/Vl/95 rev. 9, asa cum este in vigoare in fiecare caz, cu exceptia urmatoarelor culturi care, in contrast cu linia directoare mai sus mentionata, sunt considerate “mari” pentru conditiile existente intr-o anumita tara.
Ce sunt utilizarile minore?
Utilizarile minore sunt utilizarile de PPP care se aplica pe culturi care sunt cultivate pe o scara redusa si adesea culturi de specialitate cu valoare ridicata sau utilizarile pentru o problema fitosanitara minora (cu caracter exceptional) care nu apare in mod regulat intr-o cultura majora.
Conform art. 3 alin. 26, lit. a) si art. 51 din Regulament, fiecare stat membru al UE trebuie sa aiba o lista proprie a culturilor/utilizarilor minore pe teritoriul sau care pot beneficia de o extindere a autorizarilor produselor necesare, prin aplicarea unor proceduri accelerate, cu cerinte simplificate; (rezolvaea acestei probleme treneaza de cativa ani, dar este in curs de rezolvare).
Recent pentru rezolvarea acestei probleme o propunere a fost facuta de AIPROM in noiembrie 2018 de aceea rezolvarea acestei probleme a fost reluata la 30.05.2019, discutiile continuand in cadrul CNOPPP, pentru armonizarea diferitelor pozitii ale ministerelor cu rol decizional implicate (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii si Ministerul Mediului). In sedinta Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor (C.N.O.P.P.P.) din 03.02.2020, s-a ajuns la finalizarea “Procedurii privind extinderea autorizatiilor produselor de protective a plantelor pentru utilizari minore” (lista culturilor majore si a utilizarilor minore prezentata in propunerea inaintata de A.S.A.S). Intrarea in cadrul reglementarilor legale a acestei proceduri este numai in competenta Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Se impune ca Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea Nationala Fitosanitara prin C.N.O.P.P.P., sa stabileasca, sa aprobe si sa publice lista culturilor/utilizarilor minore in Romania in cadrul asa numitei Proceduri privind extinderea autorizatiilor produselor de protectie a plantelor pentru utilizari minore.
Exista, in Uniunea Europeana, diferite sisteme de intocmire a listei de ”culturi majore”, ”culturi minore” si ”utilizari minore”, iar in functie de specificul fiecarei tari aceasta lista se intocmeste de autoritatile competente, listele se pot modifica la un anumit interval.
Un criteriu de stabilire a “culturilor majore”, este suprafata cultivata, dar la acest criteriu se impune stabilirea limitei inferioare pana la care o cultura este majora (in unele propuneri suprafata este de 10.000 ha) caz in care aceasta suprafata ar putea include aproape toate culturile agricole dintr-o tara. Sau notiunea se poate referi ca valoare procentuala din suprafata agricola a tarii respective (caz in care unele tari au suprafete mici din culturi deosebit de importante pentru unele culturi deosebit de importante pentru alte state, porumb sau chiar grau in cazul Romaiei) si suprafete relativ mari din culturi mai putin importante pentru agricultura altor tari (cazul Romaniei), situatie existenta in Olanda pentru lalele. Sau exista situatii in care chiar daca sunt cultivate pe aceleasi suprafete, culturile agricole apartin unor categorii diferite (culturi de camp, plantatii pomicole, plantatii de vita de vie,) cu agenti de daunare diferiti si cu tehnolologii de control a agentilor de daunare diferite, cu o privire speciala asupra agroecosistemului din depozitele de produse agricole.
Un criteriu este valoarea economica a culturii pentru tara respectiva, dar valoarea economica a unei culturi este un factor deosebit de variabil (depinde de piata, moda, interesul fermierilor, mediu, sanatate, restrictii legale, politici economice specifice,), in cazul Olandei, lalelele, cartofii, alte flori au o valoare economica mare, dar graul sau porumbul mult mai putina.
Un criteriu este influenta culturii agricole asupra mediului (interesul unor state membre este poate de a creste biodiversitatea sau a extide suprafata pajistilor, padurilor, etc).
Un criteriu este importanta culturii asupra sanatatii oamenilor (interesul unor state membre este poate de a creste cantitatea de hrana pentru oameni si animale sau de a extide suprafata padurilor, etc).
Un criteriu poate fi si existenta unei “nise de comert” care impune fie cresterea sau scaderea unei anumite culturi acarui pret variaza intr-o perioada limitata de timp.
Un criteriu poate fi exportul/importul unor produse agricole ale diferitelor culturi.
La baza intocmirii listei de “culturi majore”, “culturi minore” si “utilizari minore”, propusa de A.S.A.S. a fost tipul de categorie al culturii pentru Romania, de aceea s-au ales 20 de “culturi majore” (din care fac parte cereale, leguminoase, plante tehnice, plante furajere, pomi fructiferi, vita de vie si legume). S-a mai urmarit apartenenta sistematica a speciei cultivate la o anumita familie sistematica. Pentru aceste propuneri a trebuit sa se tina seama de culturile si organismele daunatoare ale caror coduri EPPO sunt date. Codul EPPO este un sistem de identificare rapida de plante si daunatori (inclusiv agenti patogeni, unde EPPO este Organizatia Europeana si Mediteraneana pentru Protectia Plantelor). De asemenea, s-a luat in consideratie “EUMUDA” cu baza de date Europeana a utilizarilor minore.
Ce informatii pot gasi in EUMUDA?
O lista elaborata cu utilizari minore necesara statelor membre, listele de referinta pentru ceea ce sunt considerate “utilizari minore” in diferite state membre si “utilizarile minore” (facand clic pe harta tarilor Europei).
In speranta ca reglementarea legala privind utilizarile minore ale PPP, in tara noastra va fi reglementata in curand, ramane poate sa fie clarificate cateva probleme legate de aplicarea Procedurii privind extinderea autorizatiilor produselor de protective a plantelor pentru utilizari minore.
Amintim in cazul acestor posibile interpretari in cazul cerintei ca reglementarea este destinatimplica, cine cum demonstreaza aparitia riscului de rezistenta sau stabileste si/sau ofera o solutie in “rezistenta dovedita”, in conditiile in care in Romania este dificil de aplicat un plan de monitorizare a acestui fenomen. Tot in acest palier se include si prevederea ca “extinderea utilizcare sunt criteriile si cum demonstraza acest lucru si mai ales cine verifica situatia reala din teren a existentei interesului public pentru care se cere extinderea autorizarii. Fata de prevederea ca elementele de extrapolare ale evalu“din aceeasi grupa de cultura”. S-ar mai putea ivi cerinta unor organizatii de a urgenta exiderea omologarii la mai putin de 120 de zile de la data primirii documentatiei complete, iar CNOPPP sa adopte o hotarare conform art. 51 din in conditiile in care se poate aduna CNOPPP) poate ar fi bine ca cererile sa fie facute la sfarsitul anului precedent, cunoscand cerintele celor care formuleaza cererile de extindere. Avand in vedere ca eficacitatea unui PPP este pupoate ar trebui instituit un sistem oficial de urmarire in teren a eficacitatii pentru a nu risipi banii utilizatorului si a constata ca s-a aplicat “apa sfintita”. In general, este posibil ca solicitarea pentru extindere sa nu fie depusa de catre detinatorul (titularul) omologarii (autorizatiei), iar in acest caz, acesta poate refuza introducerea extinderii de utilizare pe eticheta produsului, iar informatia va trebui sa fie disponibila pe pagina de internet a Autoritatii Nationale Fitosanitare, iar in acest caz s-ar putea ridica problema raspunderii legale in cazul aparitiei pagubelor, fitotoxicitatii, lipsei de eficacitate, etc.
In final s-ar putea ridica problema cine, cum si cand se stabilesc prioritatile care ar trebui inscrise intr-un tabelul de nevoi.
Exemplificam necesitatea aparitiei normelor legale privind necesitatea extinderii omologarii PPP prin faptul ca o serie de fermieri sau/si asociatii solicita omologarea de urgenta a PPP pentru o serie de culturi (afine, hamei, legume radacinoase, etc).
Astfel, hameiul este cultivat in Romania pe 280 ha. cu posibilitatea reluarii activitatii pe inca 300 ha, fiind considerata cultura minora in Romania, dar este considerata majora in Germania, ce are o suprafata cultivata cu hamei de 21.000 ha.
Realizarea procedurii privind extinderea autorizatiilor produselor de protectie a plantelor pentru “utilizari minore” ar permite folosirea produselor fitosanitare omologate in UE la culturi minoritare. Agentii de daunare, existenti sau/si potentiali, din plantatiile de hamei, care ridica probleme sunt bolile: Humulus virus (mozaicul hameiului), Pseudoperonospora humuli (mana hameiului) si Sphaerotheca humuli (fainarea hameiului) si daunatorii: Phorodon humuli (paduchele verde al hameiului), Tetranychus urticae (paianjenul rosu comun), Triodia sylvina (omida hameiului). Cultivatorii de hamei cunosc faptul ca Humulus virus are 8 variante identificate, dar din pacate nu exista PPP pentru controlul sau combaterea virusurilor, ci numai pentru vectorii acestora, dar invoca necesitatea gasirii unei solutii pentru Botrytis cinerea (putregaiul cenusiu), Fusarium sambuccinum (fazarioza) si Verticilium albo-atrum (vestirea hameiului). Botrytis cinerea (putregaiul cenusiu), este, in general, o boala de importanta minora in hamei. Boala este favorizata de conditii umede, umede prelungite si poate duce la decolorarea conului si la o calitate slaba a conului. Vestejirea hameiului provocata de Verticillium este o boala care afecteaza hameiul dar si alte gazde, dar boala poate fi cauzata de doua specii de ciuperci inrudite (Verticillium nonalfalfae (fosta V. albo-atrum) si V. dahliae), unde V. nonalfalfae este mult mai importanta pentru economia culturii.
Cultivatorii de hamei reclama faptul ca fungicidele omologate in prezent nu acopera combaterea bolilor foliare, desi argumentul acestora ca fungicidele de contact (cele cuprice, mancozeb, etc.) nu pot ajunge pe toate frunzele plantei (este fragil, in conditiile in care atingerea inaltimii tratamentului la hamei depinde de sisemul de masini utilizate), de aceea cultivatorii de hamei arata ca este nevoie de fungicide sistemice, dintre care este un singur produs omologat si isi indreapta optiunile cate substantele active metalaxil, dimetomorf, iprovalicarb, etc. Metalaxil-ul este un fungicid sistemic care combate mana hameiului (Pseudoperonospora humuli), dar oricare din fungicidele omologate poate face acest lucru si in plus EU a propus restrictii privind utilizarea sa (metalaxil-M) in tratamentul semintei. Dimetomorf-ul este un fungicid sistemic, care, in concordanta cu EU Pesticide Database a fost aprobat in 01/10/2007, dar aprobarea expira in 31/07/2020. Iprovalicarb-ul este un fungicid sistemic aprobat pentru utilizare in UE, prin prelungirea perioadelor de aprobare a substantelor active din 20 octombrie 2015, omologarea expira la 31/03/2031, are un anumit risc de aparitie a sa in apele subterane, poate persista in apa mult timp, este considerat a fi cancerigen.
Desigur, exista discutii. Pentru hamei, in Romania sunt omologate 13 produse (PPP), 2 insecticide (FASTAC 10 CE si MOVENTO 100 SC), 1 acaricid (KANEMITE SC) si 10 fungicide, 3 cu cupru, (AIRONE SC, BADGE WG/COPRANTOL DUO, FUNGURAN OH 50 WP), 2 pe baza de cupru (KUPROXAT FLOWABLE/KUPFEROL – sulfat de cupru tribazic, FLOWBRIX/COPPER FIELD – cupru sub forma de oxiclorura de cupru); 1 combinatie cupru 40% + mefenoxam 2% (RIDOMIL GOLD PLUS 42,5 WP); 1 pe baza de fosetil de aluminiu (ALIETE 80 WG); 1 cu sulf (HELIOSULF); 1 pe baza de mancozeb, (DITHANE M-45); 1 pe baza de mandipropamat (REVUS 250 SC)].
Aratam aici ca daunatorii hameiului se pot combate cu produsele deja omologate, Phorodon humuli (paduchele verde al hameiului) cu FASTAC 10 CE si MOVENTO 100 SC; Panonychus ulmi (acarianul rosu al pomilor) cu KANEMITE SC (este un acaricid destinat combaterii paianjenului rosu comun (Tetranychus urticae) si paianjenului rosu (Panonychus ulmi) din pomicultura, legume si plante ornamentale (culturi in camp deschis sau in spatii protejate), iar bolile hameiului la fel, Pseudoperonospora humuli (mana hameiului) cu BADGE WG/COPRANTOL DUO, RIDOMIL GOLD PLUS 42,5 WP, ALIETE 80 WG, DITHANE M-45, REVUS 250 SC; Sphaerotheca humuli (fainarea hameiului) cu HELIOSULF]
In final dorim sa reiteram ideea ca trebuie cat mai repede reglementata, intr-un fel sau altul, problema alinierii reglementarilor nationale referitoare la procedura de extindere a autorizatiilor produselor de protectie a plantelor pentru utilizari minore.
Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca
Director general ICDPP Bucuresti
