Daunatorii din culturile de legume, amplasate in solarii. Ce masuri trebuie sa adoptam pentru a contracara atacul acestora! (II)

Publicat de

Autor: prof. univ.dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

In acest numar, continuam seria informatiilor legate de daunatorii care ataca in aceasta perioada culturile de legume.

Daunatorii din ardei

– Acarianul lat (Polyphagotarsonemus latus) (fig. 1) este un daunator cu importanta deosebita pentru legumele cultivate in spatii protejate, unde daunatorul este regasit pe plante in toate stadiile de dezvoltare, pe tot parcursul anului. In camp, in mai-septembrie, ataca in special culturile de ardei gras si vinete. Atat adultii, cat si larvele colonizeaza toate organele plantei (frunze, tulpini, boboci florali, fructe), partea inferioara a frunzei fiind atacata cu predilectie. La putine zile de la infestare, apar primele simptome, frunzele se rasucesc, iar in jurul nervurilor apar decolorari, organele atacate prezinta depigmentari, brunificari si suberificari a zonelor atacate, iar in urma atacului, plantele nu se mai dezvolta, florile avorteaza, iar frunzele tinere cad. Atentie! Un atac puternic poate determina compromiterea culturii.

Fig 1 - Polyphagotarsonemus latus
Fig 1 – Polyphagotarsonemus latus

– Acarianul rosu comun (Tetranichus urticae) este un paianjen comun, are 6-10 generatii/an, o generatie care dureaza cam 15-28 de zile. O femela depune cam 120 de oua, mai ales pe partea inferioara a frunzelor, de-a lungul nervurilor. Atacurile cele mai frecvente au loc in anii cu primaveri si veri timpurii, calde si secetoase. Frunzele atacate capata culoarea cenusie-albicioasa si se curbeaza. Daunatorul se poate identifica pe fata inferioara a frunzelor atacate si se raspandeste cu usurinta de la o planta la alta, lunile iulie-august fiind cele in care atacul este maxim.

Paduchele verde al piersicului (Mysus persicae) are ca gazda principala piersicul, iar dintre legumele solanacee, ataca mai ales ardeiul. In camp dezvolta 10-15 generatii/an. Formeaza colonii numeroase pe dosul frunzelor si chiar si pe inflorescente si flori. Atacul incepe primavara, cand pe partea inferioara a frunzelor si a lastarilor sunt formate coloniile, usor vizibile cu ochiul liber. Dezvoltarea sa este puternic potentata de frig si umiditate ridicata. In perioadele prea reci, provoaca rasucirea frunzelor pentru a se proteja. Un important indicator al atacului acestui paduche il constituie prezenta buburuzelor in cultura, caci acestea se hranesc cu larvele si chiar cu excrementele paduchilor. Frunzele atacate, prezentand colonii de afide, se rasucesc, se ingalbenesc si apoi se usuca. Prin intepare si sugere, daunatorul poate fi vector al virozelor: mozaicul galben al ardeiului – Alpha mosaic virus in pepper, piticirea si indesirea ardeiului – Paper rosette disease, virusul mozaicului castravetilor la ardei – Cucumber mosaic virus, care afecteaza puternic cultura. Acest daunator, produce pagube insemnate atat la culturile din camp cat si la cele protejate, de aceea este recomandata aplicarea tratamentelor cu insecticide, inca de la aparitia primelor colonii de afide.

Ce daunatori intalnim in culturile de castraveti?

– Tripsul comun (Thrips tabaci), insecte de mici dimensiuni, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura si pot transmite o serie de viroze, colonizeaza varfurile de crestere, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si piticirea plantelor. Acesta ataca mai puternic in anii secetosi, iar plantele atacate nu mai cresc, pe fructe apar pete alb-galbui care imprima un aspect metalic culturii. Toate tratamentele se fac la debutul atacului, pentru o eficienta maxima.

– Musculita alba a cartofului dulce (Bemisia tabaci) este de fapt un complex de specii (cu cel putin 24), aproape imposibil de distins intre ele. Bemisia tabaci poate fi prezenta in culturile de legume sub forma unui biotip B, cunoscut si sub numele de Bemisia argentifolii, cu peste 900 de plante gazda. Aspectul morfologic, modul de atac si daunele, seamana cu cel al musculitei alba de sera (Trialeurodes vaporariorum). Rezultatele practice, au aratat ca 3 variabile (data de plantare, distanta intre plante si soiul cultivat) au avut influenta majora asupra numarului de exemplare de B. tabaci pe plantele de castraveti.

Paduchele castravetilor (Aphis gossypii) sunt afide de 1,3-2,0 mm, de forma ovala, cu capul si toracele de culoare cenusie. Paduchele castravetilor este o insecta migratoare, iar ca si gazda primara este crusinul. Atentie, in luna aprilie, din ouale depuse de femele, daunatorul se dezvolta pana in cursul lunii iunie, pana cand formele aripate, migreaza pe gazdele secundare, in special pe castraveti. Inmultirea in masa a acestui daunator, inceputa in iunie, este mult diminuata in luna iulie, datorita numarului mare de paraziti si pradatori ce se intalnesc in coloniile acestei specii. Este o specie polifaga, iar pagubele deosebite se semnaleaza indeosebi la castraveti, dovlecei, etc. In general, coloniile de afide se situeaza pe fata inferioara a frunzelor, dar si pe lastarii tineri, unde inteapa si sug sucul celular, iar in consecinta frunzele se rasucesc formand pseudocecidii caracteristice (fig. 2), uneori sub forma unor adevarate buchete. Vector de viroze, daunatorul transmite la cucurbitacee: mozaicul castravetilor (Cucumis virus 1) si mozaicul galben (Cucumis virus 2 si Cucumis virus 2 A). Pentru combaterea efectiva a daunatorului se aplica tratamente de combatere ori de cate ori este necesar, atunci cand coloniile de afide devin evidente, dar inainte de formarea pseudocecidiilor.

Fig. 2 - Aphis gosipyii
Fig. 2 – Aphis gosipyii

Daunatorii problema din cultura de varza

Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae), (fig. 3) are dimensiuni de 1,8-2,6 mm, corpul globulos, de culoare galben-verzui, acoperit de o secretie ceroasa de culoare cenusie. Specie nemigratoare, daunatorul apare in perioada plantarii rasadurilor de varza timpurie, o femela dand nastere la 30-40 larve. In perioada aprilie-mai, coloniile sunt localizate pe crucifere spontane, iar in luna iunie apar formele aripate ce migreaza pe cruciferele cultivate, unde se dezvolta astfel pana in toamna. In conditii de camp, in perioada aprilie-noiembrie, pot evolua 14-18 generatii. Formeaza colonii dense, acoperind uneori complet frunzele, lastarii si silicvele si ataca prin intepare si sugerea sevei si a sucului celular. In urma atacului, apar pete galbui in locul intepaturilor, marginile limbului se incretesc si treptat frunza se etioleaza, iar la un atac puternic se usuca treptat si cade, varza nemaiformand capatana. Organele atacate sunt acoperite cu roua de miere. Daunatorul prefera mugurele ce formeaza capatana de varza si organele tinere ale plantelor, daunele sunt mai mari (15-30% si chiar 45-60%) la inceputul vegetatiei (mai-iunie). In limitarea inmultirii populatiei, un rol important il au diferite specii de pradatori si paraziti. Combaterea chimica vizeaza aplicarea de tratamente in perioada de vegetatie, cu produse recomandate de specialistii in protectia plantelor, la dozele mentionate.

Fig. 3 - Brevicoryne brassicae
Fig. 3 – Brevicoryne brassicae

– Puricii de pamant ai cruciferelor apartin genului Phyllotreta si cuprinde numeroase specii, peste 20 de specii fiind daunatoare. Daunatorul are corpul oval-alungit si picioarele posterioare adaptate pentru sarit (purici), in lungime de 1,5-3,5 mm. Diferentierea speciilor de Phyllotreta se bazeaza pe coloratia corporala: specii unicolore, de la albastru metalic la negru lucios (Phyllotreta atra – fig. 4 A), Ph. nigripes, etc.) si specii bicolore, negricioase metalic cu cate o banda longitudinala galbena pe elitre (Ph. Nemorum (fig.4 B), Ph. undulata, Ph. vittula, etc.). Larvele, de 2,5 – 6,0 mm, au corpul alungit, alb-galbui sau cenusiu. Dintre numeroasele specii daunatoare ale genului Phyllotreta, pentru varza sunt importante speciile: Ph. atra, Ph. nemorum, Ph. nigripes si Ph. undulata. Puricii de pamant ai cruciferelor – adulti, ataca frunzele in care sapa gauri micute (fig. 5). Rasadurile tinere atacate sunt distruse in mare numar. Primul atac se produce in aprilie de catre adultii care au iernat pe resturile vegetale, iar din ouale depuse de ei iese noua generatie de adulti, care dupa hranire se retrag pentru hibernare. Puricii vargati ataca varza atat ca larve pe petioluri si nervurile frunzelor, cat si ca adulti, atacand frunzele in care produc numeroase gauri. Adultii au culoare neagra si pe fiecare elitra prezinta o dunga galbena, iar larvele sunt galbene cu picioare negre.

Fig. 4 - Adult de Phyllotreta atra
Fig. 4 – Adult de Phyllotreta atra
Fig. 4 - Adult de Phyllotreta nemorum
Fig. 4 – Adult de Phyllotreta nemorum

Spre sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie (perioada care coincide cu aparitia in masa a adultilor noii generatii), daca regimul precipitatiilor este scazut, exista conditii prielnice pentru manifestarea unui alt atac puternic. Larvele rizofage (P.atra, P. nigripes, P. undulata) patrund sub epiderma radacinilor, unde rod galerii spre zona coletului, daunele lor fiind mai reduse comparativ cu ale adultilor. Larvele filofage de P. nemorum mineaza parenchimul dintre cele doua epiderme ale frunzelor, putand ataca mai multe frunze. Pragul economic de daunare (PED-ul) la rasaduri este de 3-4 adulti/plantula, iar dupa infiintarea culturilor, la plantele tinere, de 8-9 adulti/ planta. La semnalarea aparitiei in masa a adultilor si in functie de PED se aplica tratamente de combatere.

Fig 5 - Ciuruiri de purici
Fig 5 – Ciuruiri de purici

Produse folosite in combaterea daunatorilor

Produsele recomandate pentru combaterea daunatorilor, care fac probleme in culturile de legume, in aceasta perioada sunt: ACTARA 25 WG, in conc. de 0,05%, pentru T. tabaci, si in conc. de 0,01%, pentru A. C. gossypii*..CONFIDOR ENERGY, in conc. de 0,06%, pentru B. brassicae*; DECIS MEGA 50 EW, in conc. de 0,02 %, pentru B. brassicae; DECIS EXPERT 100 EC, in doza de 0,075 l/ha, pentru Phyllotreta spp.; FASTER 10 EC, in conc. de 0,03 %, pentru A. C. gossypii, B. brassicae; FURY 10 EC, in conc. de 0,02 %, pentru B. brassicae; JUVINAL 10 EC, in conc. de 0,05 %, pentru A. C. gossypii; KARATE ZEON, in conc. de 0,015 % pentru B. brassicae; MAVRIK 2 F, in conc. de 0,05 %, pentru A. C. gossypii, B. brassicae; MILBEKNOCK EC, in conc. de 0,075 %, pentru T. urticae; MOSPILAN 20 SP, in conc. de 0,0125 %, pentru A. C. gossypii, B. brassicae; NUPRID AL 200 SC, in conc. de 0,05 %, pentru A. C. gossypii, in conc. de 0,075 %, pentru T.tabaci; VERTIMEC 1,8 EC, in doza de 0,6-0,8 l/ha, Vydate 10 L, in doza de 10,0 l/ha, etc in functie de nivelul de infestare;

Nota: * in conditiile restrictionarilor UE;

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 242 - iulie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News