Cine a facut Agronomia, cel mai probabil ii tine minte de la cursurile de entomologie agricola. Imaginea cu larvele gandacului balos (Lema malanopa) acoperite cu un saculet cu excremente, raman intiparite in minte. Apoi, inca de la primii pasi in acest domeniu de activitate, ati vazut larvele acestui daunator in culturile de grau, orz sau de ovaz. Atacul este usor de recunoscut, chiar de la distanta, deoarece are loc in vetre. In urma atacului, plantele au un aspect albicios. Ulterior, frunzele atacate se ingalbenesc iar mai tarziu se pot usca. Larvele consuma parenchimul superior si epiderma frunzelor, ramanand intacta numai epiderma inferioara, care devine albicioasa. Cele mai mai mari probleme sunt in primaverile calde si secetoase. Prin ranile produse de atacul larvelor, frunzele pierd mai repede apa si se pot usca mai repede. In cazul unui atac puternic, pagubele de productie pot ajunge la 70-80 %. Important de mentionat este faptul ca sunt rare situatiile cand toata sola cultivata cu cereale de toamna (sau ovaz) este atacata. De obicei sunt vetre de atac, cu timpul acestea se pot extinde, fara sa cuprinda toata suprafata solei.
In mod normal, adultii apar in camp, din locurile unde au hibernat, in a doua parte a lunii aprilie, cand temperatura medie zilnica este de 9-10 °C. Copulatia are loc la sfarsitul lui aprilie, iar larvele apar, esalonat, de la inceputul lui mai pana in iunie (uneori si in iulie). Teoretic, cel mai periculos este atacul larvelor, daca acesta survine in prima jumatate a lunii mai, in special in primaverile calde si secetoase. Avand in vedere cresterea temperaturilor medii, ca urmare a incalzirii globale, s-a decalat aparitia gandacului balos in primavara. Astfel, in cazul unei primaveri mai calde decat in mod normal, adultii apar in prima parte a lunii aprilie (cu 2-3 saptamani mai repede decat in mod normal) iar larvele pot aparea inca din a doua parte a acestei luni (spre sfarsitul lui aprilie densitatea larvelor in lanurile de grau poate fi ridicata). Temperaturi mai ridicate inseamna si scurtarea duratei perioadei de incubatie. Astfel, la o temperatura de 15 grade Celsius, perioada de incubatie este, in medie, de 23 de zile in timp ce la o temperatura de 21 °C, perioada de incubatie scade la 8 zile ! Prin urmare, cu cat avem o primavara calda si secetoasa, cu atat creste riscul sa avem un atac mare al gandacului balos in lanurile de cereale de toamna (sau ovaz) cu posibile pierderi mari de recolta.
Cum putem sa protejam plantele de atacul acestui daunator ? In acest caz rotatia culturilor sau lucrarile solului nu au efecte in scaderea rezervei biologice a gandacului balos. In primul rand adultii pot zbura, in cautarea cerealelor, pentru hranire si depunerea pontei, Apoi adultii noii generatii apar la sfarsitul lui iunie sau inceput de iulie, inainte de recoltarea graului. Prin urmare, lucrarile solului, efectuate dupa recoltarea cerealelor de toamna, nu mai prind insectele in sol. Adultii noii generatii, migreza pe gramineele spontane sau pe…porumb, pentru a se hrani, iar la sfarsitul lui august-inceputul lui septembrie, se retrag in locurile de iernare pentru hibernare. O fertilizare echilibrata ajuta plantele sa se recupereze mai usor in urma atacului larvelor gandacului balos. Ghinionul este ca pretul ingrasamintelor a ajuns unul prohibitiv si tot mai putini fermieri au putut fertiliza ca la carte.
In tehnologia clasica, combaterea chimica a acestui daunator a avut o eficacitate mai mare de 90 %. Pragul economic de daunare (PED) pentru aceasta specie este de 10 exemplare/m2 pentru adulti, respectiv 250 exemplare/m2, in cazul larvelor. Atat adultii, inainte de depunerea pontei, cat si larvele, au un caracter gregar, adica se gasesc grupate in anumite zone ale solei. Acesta este si motivul pentru care atacul gandacului balos al ovazului are loc in vetre. Ideal ar fi ca insecticidul sa se aplice cand larvele se afla in primul stadiu de dezvoltare. In aceasta faza sunt cele mai sensibile la substantele active folosite pentru combaterea lor. In urmatoarele stadii de dezvoltare, datorita acelui sac cu excremente care le acopera corpul, tratamentul de combatere al acestora este mai putin eficace. Cum larvele se dezvolta in 12-21 de zile de la eclozare, daca intarziem cu tratamentul timp de 7-10 zile, degeaba l-am dat. Paguba deja a fost facuta iar larvele sunt mai putin sensibile la insecticidele aplicate.
Dar putem observa la timp larvele aflate in faza incipienta? Raspunsul este afirmativ, cu ajutorul „ochiului” dronelor. Avand in vedere ca larvele se gasesc pe fata superioara a frunzelor si ca pot fi usor recunoscute vizual, datorita prezentei sacului cu excremente de pe corpul lor, dronele ar putea sa vina in ajutorul fermierilor pentru relizarea unei combateri cat mai tintite a acestora. Sacul cu excremente, prezent pe corpul larvelor, este un mijloc de aparare pasiva a acestora in fata atacului pasarilor sau altor specii de insecte pradatoare. Dar acest mijloc de aparare se poate transforma si intr-o slabiciune a larvelor acestei specii, facandu-le mai vizibile „ochiului” dronelor. O data identificate, larvele pot fi combatute „tintit” prin pulverizarea insecticidului, tot cu ajutorul dronelor. Totusi exista si niste puncte slabe si anume conditiile meteo de la noi. De regula, in sudul si sud-estul tarii, luna aprilie (si inceputul lui mai) este vantoasa. Iar daca avem o perioada mai indelungata cu vant puternic, dronele nu pot zbura, existand riscul sa ratam fereastra de combatere „tintita” a larvelor gandacului balos. Alt punct slab consta in pretul acestei tehnologii, deocamdata unul piperat. De asemenea este nevoie de timp pentru a se dezvolta un soft special de recunoastere al larvelor gandacului balos cu ajutorul dronelor. Totusi sunt de parere ca acesta este viitorul, in combaterea daunatorilor graului, inclusiv gandacul balos (Lema melanopa).
Pana vom vedea dronele „patruland” deasupra lanurilor, important este sa monitorizam culturile prin metodele „clasice” si sa intervenim atunci cand este nevoie.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
