O serie de “clase de insecticide”, eliminate din practica agricola in ultima perioada Cine apara interesele fermierilor romani, in cadrul UE?

Publicat de

In ultimii ani, o serie de “clase de insecticide” au fost eliminate din practica agricola curenta (cloroderivate sau o parte din organofosforice). Neonicotinoidele, o noua clasa de pesticide, relativ netoxica pentru majoritatea vertebratelor, cu structura chimica bazata pe nicotina (substanta prezenta in plantele de tutun ce au actiune toxica asupra omizilor daunatoare), au aparut in anii 1970. Cele mai multe sunt solubile in apa, se descompun lent in mediul inconjurator, astfel incat acestea pot fi preluate de plante, avand o actiune sistemica, ce asigura astfel o protectie impotriva daunatorilor, odata cu dezvoltarea plantei. La sfarsitul anilor 1990, neonticotinoidele au devenit utilizate pe larg (in primul rand ca imidacloprid), iar la inceputul anilor 2000, alte doua (clothianidin si thiamethoxam) au inceput sa fie utilizate intens pentru tratamentul semintei (in special porumb si floarea-soarelui sau rapita si alte culturi). Neonicotinoidele sunt utilizate in tratamentele fitosanitare la aproximativ 200 specii de plante cultivate, reprezentand, astfel, circa 1/3 din productia totala de insecticide.

Incepand din acest an, Comisia Europeana ar putea sa interzica utilizarea insecticidelor din clasa neonicotinoidelor (mai exacte a celor ce au ca substanta activa clothianidin, imidacloprid si thiamethoxam), substante care, chiar daca nu afecteaza major vertebratele, afecteaza albinele. 60% din insecticidele neonicotinoide sunt utilizate pentru tratamentul semintei. Actualizarea evaluarilor Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara sau EFSA (European Food Safety Authority) privind riscurile potentiale pentru albinele urmare a folosirii pesticidelor neonicotinoide, va fi finalizata abia in februarie 2018.

Ce trebuie sa respecte fermierii?

Pentru ca s-a obtinut prelungirea derogarii pentru Romania privind utilizarea insecticidelor din clasa neonicotinoidelor, pentru tratamentul semintei, este absolut necesar ca fermierii sa aplice principiile generale pentru cele mai bune practici de management, si anume:

Nu se utilizeaza seminte tratate cu neonicotinoide daca nu exista o problema specifica a daunatorilor (intr-o sola sau zona specifica) ce poate fi controlata eficient numai prin tratamentul semintelor cu neonicotinoide. De exemplu, ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) – fig. 1 are zona de daunare in sud si sud-estul tarii. Daunatorul este deosebit de activ in perioadele insorite si calduroase, cand temperatura solului depaseste 18°C. Pierderile pot fi de 5-100%. Pragul economic de daunare (PED) este de 3-5 indivizi/m², pana ce porumbul ajunge in stadiul de 5 frunze. Combaterea se poate face prin asolament si tratamentul semintei. In general, se trateaza, circa 1/3 din suprafata cultivata. Produce pagube considerabile si la floarea-soarelui, mai ales atunci cand aceasta este semanata mai tarziu de perioada optima. Estimarea evolutiei populatiilor pentru anul urmator, trebuie sa tina seama si de planta premergatoare, nu numai de numarul de adulti existenti pe sol. Se considera ca porumbul, cultivat dupa o planta nefavorabila (leguminoasa anuala, grau, orz, in), lasa in sol o rezerva de pana la 3 exemplare/m², porumbul dupa porumb, asigura o rezerva de 10-15 exemplare/m², iar dupa al treilea an de cultivare in aceeasi sola a porumbului, va exista o populatie de 15-20 exemplare/m².

– Viermii sarma (Agriotes spp.) – fig. 2 au zona de daunare in centrul, nord-vestul si nord-estul Romaniei. Pierderile pot fi intre 2-20%. Pragul economic de daunare (PED) este de 3-5 indivizi/m², iar combaterea se poate face prin asolament sau tratamentul semintei.

Viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) – fig. 3 are zona de daunare in vestul si centrul Romaniei (in solele cu monocultura). Pierderile sunt izolate, inca fara importanta practica, atacul depinzand si de conditiile climatice existente, de evolutia porumbului, de sistemul radicular al hibrizilor de porumb cultivati. Pragul economic de daunare (PED) este de 2-8 larve/planta. Plantele atacate cad in urma unor ploi sau vanturi puternice, apoi isi revin prin regenerarea partiala a sistemului radicular, si se recunosc dupa tulpinile incovoiate, in forma de “gat de gasca”. Atacul se manifesta in vetre de 2-10 m². Prognoza aparitiei daunatorului se bazeaza atat pe numarul de adulti, oua si larve (luand in consideratie si densitatea daunatorului), cat si de conditiile climatice, dar si sistemul de cultivare existent in zona (cultivarea porumbului pe suprafete mari sau mici, situate la distanta sau aproape unele de altele). Ar fi fost de dorit existenta unui sistem de monitorizare a daunatorului si cooperarea fermierilor interesati. Combaterea se poate face prin asolament sau tratamentul solului sau al semintei.

– Buha semanaturilor (Agrotis spp.)fig. 4 are zona de daunare pretutindeni, pierderile pot destul de importante. PED-ul este de 2 larve/m²; atacul se manifesta de obicei in luna mai. Combaterea se poate face prin asolament sau tratamentul semintei.

Gandacul negru al porumbului (Pentodon idiota) este semnalat in Romania in zona Campiei Romane si sudul Moldovei, atacul manifestandu-se rareori, sub forma de focare. Adultii apar la suprafata in aprilie-mai, avand zbor crepuscular, greoi. Ei ataca plantele inca de la rasarit, chiar pana cand planta este dezvoltata, atacul manifestandu-se la zona coletului, adultul producand cavitati superficiale, sau in cazuri grave reteaza plantele.

La floarea-soarelui, se intalnesc si daunatori ai porumbului (ratisoara porumbului, viermii sarma, buha semanaturilor). De asemenea, se evidentieaza gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum) – fig. 6, raspandit mai ales in Campia Romana si sudul Moldovei, in zone cu soluri usoare, nisipoase. Este un daunator polifag, producand pagube mari la culturile de floarea-soarelui, unde adultii ataca plantele in faza de rasarire, (atunci cand plantele seamana cu niste ghiocei).

Pagube (intre 15‑40%) se inregistreaza la floarea-soarelui in anii secetosi, in lunile martie-aprilie, deoarece adultul apare in natura mai timpuriu decat speciile de Tanymecus.

De asemenea, la porumb si floarea-soarelui, atacul (de mai mica insemnatate) a unor daunatori pe radacini cunoscuti drept viermi albi: Anoxia vilosa F. (carabusul de stepa) si Melolontha melolontha L. (carabusul de mai) – fig. 7.

Reguli privind utilizarea corecta a neonicotinoidelor…

Se va evita depozitarea semintelor tratate cu neonicotinoide la temperaturi extreme si umiditatea excesiva, conditii ce pot determina desprinderea insecticidului de pe semintele tratate;

– Inainte de a incepe semanatul cu seminte tratate cu neonicotinoide, trebuie anuntati toti apicultorii din zona pentru a-si lua masurile de precautie ce se impun pentru protejarea albinelor;

Utilizarea echipamentului individual de protectie utilizat in manipularea semintelor tratate cu neonicotinoide si curatarea acestuia;

Se va evita semanatul in zilele cu vant, mai ales daca vantul bate spre stupi de albine, pomi infloriti sau surse de apa;

Se va evita semanatul semintelor tratate cu neonicotinoide cu semanatori pneumatice cu depresiune (sau cu utilizarea cu exhaustor, deflectorilor sau/si filtre). Se recomanda utilizarea semanatorilor cu suprapresiune, ce elimina praful care ar putea rezulta din samanta tratata, prin impingerea acestuia in jos, spre sol;

Sacii goi in care au fost seminte tratate sau filtrele folosite la semanatori vor fi colectate ca deseuri periculoase, supuse reglementarilor legale, inclusiv taxa de colectare si distrugere;

Tratarea semintelor cu neonicotinoide are avantaje in comparatie cu produsele de protectia plantelor aplicate in vegetatie, in special pentru combaterea daunatorilor ce ataca semintele sau plantele la inceputul vegetatiei.

Avand in vedere cele mentionate in acest articol, trebuie subliniat faptul ca, pentru culturile agricole, fara a face tratamente la seminte cu neonicotinoide productivitatea ar putea scadea foarte mult, implicit si veniturile fermierilor, si asta din cauza cresterii semnificative a presiunii unor daunatori specifici. In contextul situatiei agricole din Romania, ar fi fost de dorit ca reprezentantii oficiali ai Romaniei sa se fi implicat mai mult, prin studii independente referitor la conditiile specifice din tara noastra, printr-o politica de „lobby”, activa in favoarea intereselor fermierilor romani, pentru ca autorizarea produselor din clasa neonicotinoidelor sa nu mai fie sezoniera, si una pe o perioada mai lunga de timp. Acest lucru ar elimina si frica fermierilor, care apare in fiecare sezon, ca nu vor avea alternative pentru tratamentul semintei impotriva unor daunatori periculosi, specifici Romaniei.

S-ar putea să te intereseze

Hot News