Pentru livezi curate, combaterea daunatorilor, importanta si eficienta (II)!

Publicat de

In articolul de fata, continuam seria informatiilor despre cei mai periculosi daunatori din livezile dumneavoastra.

Molia pielitei fructelor – Adoxophyes reticulana ierneaza ca larve mici in stadiul al doilea si al treilea, in crapaturile scoartei pomilor, in scorburile trunchiului si rugozitatile de la baza mugurilor, adapostite in coconi matasosi. Primavara isi reiau activitatea incepand cu luna aprilie si se hransc pe seama mugurilor si a frunzelor tinere (fig. 1). Pentru combaterea directa a daunatorului este important sa utilizati soiuri rezistente. Pragul economic de daunare (PED-ul) este de 8% din inflorescente ocupate de larve, primavara.

Molia orientala a fructelorCydia molesta este un daunator de carantina, ierneaza ca larva complet dezvoltata, intr-un cocon matasos, in crapaturile scoartei sau sub ritidomul tulpinii. Larvele ultimei generatii ataca fructele speciilor pomicole cu coacere tarzie (preferand gutuiul). Fluturii generatiei hibernante apar in ultima decada a lunii aprilie si se sunt prezenti pana in iunie. Larva ataca lastarii, frunzele si fructele de piersic, cais, prun, uneori si pe cele de cires, mar, par sau gutui din apropierea livezilor de piersic. in lastarii atacati, larvele, formeaza galerii descendente de 5-18 cm lungime, din care cauza lastarii se curbeaza si se usuca, devenind de culoare neagra. Atacul se recunoaste si dupa vestejirea frunzelor din varful lastarilor. Rezultate bune in combaterea moliei orientale a fructelor, se obtin prin taierea in primavara a lastarilor atacati de omizile din prima generatie (fig. 2) si arderea acestora, intrucat sunt distruse omizile miniere. Se fac sondaje in perioada de repaus vegetativ a pomilor si se apreciaza densitatea numerica a omizilor hibernante, tinand cont ca 3-5 omizi/pom asigura o populatie de fluturi, si respectiv de omizi din generatia noua, care pot sa infesteze puternic fructele si lastarii. Momentul aplicarii tratamentelor impotriva larvelor generatiei I-a se poate stabili la 3-4 zile dupa inregistrarea maximului curbei de zbor, determinat pe baza capturilor realizate cu ajutorul capcanelor cu momeli feromonale de tip AtraMOL, instalate in coroana pomilor, PED-ul. Acesta este de 100 capturi/capcana/saptamana.

Molia vargata a piersiculuiAnarsia lineatella este un daunator de carantina, produce pagube cu importanta economica in livezile de piersic, mai rar in cele de cais şi prun. Ierneaza ca larva de varsta a treia si a patra, sub scoarta exfoliata a ramurilor, intr-un adapost construit din resturi de scoarta si lemn. In primavara, larvele isi reiau activitatea (la sfarsitul lunii martie, cand temperatura aerului depaseste 12,5°C), odata cu dezvoltarea mugurilor, pe care ii ataca. Larvele apoi migreaza spre varful lastarilor, in care rod orificii de patrundere spre locul de insertie a acestora. Omizile primei generatii ataca exclusiv lastarii (fig. 3), taierea si arderea lastarilor atacati, constituie un mijloc eficient de combatere a daunatorului. Fiind un daunator de carantina se impune respectarea masurilor de carantina fitosanitara. In functie de gradul de infestare al livezii este necesar ca atacul produs de insecta sa fie prevenit prin tratamente chimice, la avertizare impotriva omizilor hibernante, iar la aparitia pe ramurile de piersic, tratamentul se aplica la 3-4 zile de la aceasta data, si se repeta din 8 in 8 zile.

Viespea merelor Hoplocampa testudinea ierneaza in sol la 5-15 cm, ca larva complet dezvoltata, intr-un cocon de matase. In primavara se impupeaza, iar zborul adultilor are loc o data cu inflorirea soiurilor timpurii de mar. Femela depune cate un ou, intr-o incizie realizata cu ovipozitorul in receptacul, in zona caliciului, iar larva aparuta sapa si distruge fructele mici (fig. 4). Pentru combaterea daunatorului, primavara se sapa solul in jurul pomilor. Tratamentele se aplica impotriva viespilor din generatia hibernanta, care trebuie distruse la primele oua depuse, sau cand florile incep sa-si scuture petalele la soiurile semitimpurii (10-15% din petale sunt scuturate).

Viespea neagra a prunelor Hoplocampa minuta sau H. flava, ataca numai prunul. Ierneaza in stadiul de larva intr-un cocon la adancime mica in sol (2-10 cm), sub coroana pomilor. Atacul primar al larvelor iesite din hibernare, afecteaza fructele care au 4-5 mm lungime, atacul secundar, se manifesta dupa 10-15 zile, atunci cand fructele sunt de marimea unei masline (fig. 5). Fructul atacat are 1-2 gauri caracteristice si miroase ca o plosnita, atunci cand este deschis. Aparitia adultilor are loc in luna aprilie, in zonele de campie si la sfarsitul lunii mai, in zona deluroasa, atunci cand temperatura aerului ajunge la 10°C, fenologic cand infloreste caisul. Alaturi de aceasta specie mai este intalnita si viespea galbena a prunelor (H. flava L.), care produce aceleasi daune. Combaterea se asigura, in special, prin araturi adanci de toamna si de primavara, prin care se distrug majoritatea coconilor care ierneaza in sol. Pentru combaterea chimica, atunci cand se considera necesar, este suficient un singur tratament fitosanitar care se executa atunci cand 10-15 % din flori au inceput sa-si scuture petalele.

Viespea semintelor de prunEurytoma schreineri ierneaza sub forma de larva complet dezvoltata, in samburii fructelor infestate (fig. 6). Primavara, cand temperatura medie atmosferica atinge 9-10°C, larvele se transforma in pupe, respectiv jumatatea lunii martie, prima decada a lunii aprilie. Cand incepe scuturarea primelor petale ale florilor de prun, iar temperatura aerului depaseste 15-16°C, in cursul lunii mai apar primii adulti. Lucrarile solului incorporeaza in sol, o parte din fructele cazute odata cu larvele din samburi.

Metode de combatere

Pentru cei care trebuie sa aplice produse fitosanitare, recomandam aplicarea de insecticide (cu numerele din text ale daunatorului), printre care amintim: ACTARA 25 WG (daunatorii numerotati de autor cu numarul 4, 5), in doza de 0,15 kg, respectiv 0,015%, BACTOSPEINE DF, in doza de 0,5-1 kg/ha (daunatorul 1); CALYPSO 480 SC, in doza de 0,2 l/ha, respectiv 0,02% sau 0,2 l/ha (daunatorii 4, 5, 6); DECIS 25 WG, in concentratie de 0,003% (daunatorii 5, 6); DECIS MEGA 50 EW, in doza de 0,015 l/ha (daunatorul 6); EFORIA 045 ZC, in doza de 1,3 l/ha (daunatorul 3); FASTER 10 CE, in doza de 02,250 l/ha respectiv 0,025 % (daunatorii 5, 6); KARATE ZEON, in doza de 0,225 l/ha respectiv 0,015% in 1500 l apa ( daunatorul cu numarul 6), LASER 240 EC, in doza de 0,6 l/ha, respectiv 0,06% (daunatorul cu numarul 6), MAVRIK 2 F, in doza de 0,5 l/ha respectiv 0,05% (daunatorul 6), NURELLE  D 50/500 EC, in concentratie de 0,075% (daunatorul numarul 6), PYRINEX 25 CS, in doza de 3,0 l respectiv 0,3% (daunatorul numarul 6).

Prof. univ dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 240 - mai 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News