Autor: ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea
Inainte de sosirea iernii, bucurestenii s-au trezit cu o mica invazie de plosnite in casele lor. Marea majoritate spun ca sunt niste gandaci urat mirositori si se intreaba de unde au aparut, si mai ales, cum pot sa scape de ei. In mod eronat, unii oameni fac confuzii si spun ca acestea sunt plosnitele graului (Eurygaster spp.), un lucru total neadevarat. Exista diferente clare de colorit intre cele doua specii, dar si de habitat. Plosnitele cerealelor se retrag pentru diapauza estivala si apoi pentru iernare in padurile de stejar, fie la sfarsitul lunii iulie, fie in primele doua decade ale lunii august, in timp ce plosnita marmorata asiatica (Halyomorpha halys) se retrage spre iernare, de obicei, in adaposturile sau constructiile facute de oameni (inclusiv casele locuite), fie in a doua parte a lui octombrie fie pe parcursul lunii noiembrie, in functie de evolutia conditiilor meteo. Prin urmare daca ne trezim in casa cu prezenta plosnitelor, in nici un caz acestea nu sunt cele ale cerealelor (Eurygaster spp.), asa cum au tendinta sa afirme, in mod eronat, mai multi oameni, inclusiv in mass-media.
Plosnitele marmorate asiatice au obiceiul sa ierneze in constructiile facute de oameni, acesta fiind motivul pentru care locuitorii din zonele unde populatiile acestei specii de insecte are densitati ridicate, s-au trezit cu multi „musafiri nepoftiti” in case, inainte de sosirea sezonului rece.
In ultimii ani, plosnita marmorata asiatica este din ce in ce mai prezenta in Bucuresti, dar si in alte zone ale tarii, impresia generala fiind ca „efectivele” acestei insecte ar creste de la un an la altul. Sa aruncam o privire asupra acestor plosnite, enervante pentru marea majoritate a locuitorilor, de cosmar, mai ales pentru horticulturi, dar foarte fascinanta pentru entomologii pasionati.
Mod de recunoastere…
Plosnita marmorata asiatica (Halyomorpha halys) face parte din ordinul Hemiptera, subordinul Heteroptera, familia Pentatomidae, genul Halyomorpha. Aceasta specie este originara din Asia (China, Japonia, Coreea si Taiwan). In prezent, ocupa noi areale importante in SUA, Europa (inclusiv Romania), Australia sau Noua Zeilanda. in literatura de specialitate se mentioneaza ca prima semnalare a plosnitei marmorate asiatice in SUA a avut loc in anul 2001, dar acest daunator era prezent inca din anul 1996. in prezent, in SUA, plosnita marmorata asiatica se gaseste in 42 de state, dar si in doua provincii din Canada. In ciuda progreselor facute in urma cercetarilor privind combaterea chimica si biologica a acestui daunator, in conditiile din SUA, rezultatele obtinute sunt limitate, insectele ocupand noi areale in fiecare an. Plosnita marmorata asiatica este prezenta in Europa, unde a fost pentru prima oara semnalata in anul 2004, in Elvetia, la Zurich, desi insectele au fost vazute inca de la inceputul anilor 2000. De atunci, plosnitele invazive s-au raspandit aproape pe tot continentul, fiind semnalate in anul 2011 in Grecia, in anul 2013 in Franta si nordul Italiei, in anul 2014 in Ungaria, in anul 2015 in Romania (semnalata de Laura Macavei si colab.), in Serbia, Spania si Rusia in anul 2016, in anul 2017 in Ungaria si Slovacia, iar in anul 2018 in Austria si Slovenia.
Plosnita marmorata asiatica se recunoaste relativ usor, adultii avand forma caracteristica de scut, cu lungimea corpului de 12-17 mm (15-18 mm dupa unii autori) si o latime de 7-10 mm. Exista dimorfism sexual, masculii fiind mai mici decat femelele. Capul este tesit, oocelii sunt proeminenti, de culoare rosu inchis. Daca observam cu atentie insectele adulte, pe partea dorsala, la marginea abdomenului putem constata prezenta a patru benzi brune, care alterneaza cu zone mai deschise la culoare. Pe partea dorsala a corpului si pe picioare coloratia este marmorata, bruna, de unde si denumirea populara a acestei specii. Acum intrebarea care se pune este daca se pot face confuzii intre plosnita marmorata asiatica (Halyomorpha halys)si specii native de plosnite, care sunt asemanatoare ca forma si colorit cu aceasta, cum ar fi plosnita fructificatiilor (Dolycoris baccarum), foarte raspandita la noi in tara sau plosnita cenusie (Rhaphigaster nebulosa). Ei bine, cel mai simplu mod pentru a vedea aceste deosebiri este analiza antenelor. La Halyomorpha halysantenele sunt maro si prezinta doua pete galbene. Practic aceasta este unul din principalele criterii care puteti deosebi aceasta specie invaziva de cele native, asemanatoare cu acesta. Exista si deosebiri in ceea ce priveste forma capului, uniformitatea coloritului de pe partea dorsala sau prezenta zonelor inchise la culoare de pe abdomen. Aceste caracteristici se vad in urma analizei la binocular, de catre un ochi avizat. Important de retinut este ca la plosnita marmorata asiatica avem doua pete galbene pe antene! Daca ne uitam la o plosnita castanie si vedem ca sunt mai mult de doua pete deschise la culoare, pe antene, atunci clar nu este Halyomorpha halys!
De asemenea, mare atentie la ce se scrie prin presa locala sau presa centrala despre plosnite. in necunostiinta de cauza sau pur si simplu, in cautare de senzational, reporterii pot creea confuzii in randul cititorilor. Anul trecut, in ziarul Libertatea a aparut un articol referitor la un student muscat de o plosnita. Numai ca daca ne uitam la poza atasata articolului ce vedem? Plosnita marmorata asiatica (Halyomorpha halys). Cel mai probabil reporterul a vazut o plosnita pe zidurile facultatii, a pozat-o si a atasat-o articolului. Fiind in necunostiinta de cauza si probabil presat de timp, pentru ca articolul sa ajunga cat mai repede la tipar, reporterul a tras o concluzie eronata, conform careia ce a pozat el ar fi „atacatorul studentului”. Un lucru trebuie sa fie clar. Plosnita marmorata asiatica NU inteapa oamenii! Este o plosnita vegetala prin urmare se hraneste cu vegetale (fructe, legume, soia, porumb, etc). Deci, sa nu facem confuzii. Ar fi bine ca ziaristii sa mai ceara parerea unui specialist, inainte sa publice articole, sau, pur si simplu sa consulte Google Images (sa vada daca ce au pozat corespunde cu subiectul articolului). Numai ca si din acest tip de articole (eronate) putem remarca un anumit lucru. Si anume, ca plosnita marmorata asiatica (Halyomorpha halys) s-a inmultit foarte mult, fiind intalnita peste tot in Bucuresti. De asemenea, micile vietuitoare invazive sunt prezente din ce in ce mai mult in relatarile oamenilor din mediul on-line sau pe forumuri. Numai ca majoritatea oamenilor, nestiind despre ce este vorba, fac confuzii, fie zic ca este plosnita graului, fie se intreaba daca cumva este o plosnita care inteapa oamenii.
Experientele trebuie continuate…
Continui cu o descriere sumara a plosnitei marmorate asiatice, facand referire la stadiul de ou. Acestea sunt de culoare verde deschis (verde pal), in momentul depunerii si albe inainte de eclozarea larvelor, avand un diametru de 1,3 mm. Femelele sunt foarte prolifice si pot depune, in medie, intre 124 si 253 de oua, de regula in grupe de cate 28 sau 32 (Julio Medal, 2013). Dar, in literatura de specialitate, datele privind prolificitatea sunt foarte diferite, astfel ca Kawada&Kitamura (1983) au mentionat o prolificitate maxima de 487 de oua/femela, in conditii de laborator, in Japonia, iar Nielsen si colab. (2018) au mentionat o prolificitate medie de 212 oua/femela (depuse in 8 serii). Intr-o mica experienta pe care am avut-o cu un an in urma, o singura femela, iesita din iarna a depus, de la sfarsitul lui iunie pana la sfarsitul lui iulie, un numar de 159 de oua, in sase serii. Dar pentru a avea rezultate si mai concrete, experientele trebuie continuate pe un numar mai mare de insecte, pentru a avea relevanta din punct de vedere statistic. Larvele apar la un interval cuprins intre 4 si 6 zile de la depunerea pontei. Exista cinci stadii larvare. Foarte interesanta este forma si culoarea larvelor din primul stadiu de dezvoltare. Acestea au forma ovala, capul negru si abdomenul portocaliu cu puncte negre. In primul stadiu, larvele stau grupate in locul unde a fost depusa ponta. incepand cu stadiul al doilea, larvele se raspandesc din locul unde a fost depusa ponta si incep sa se hraneasca cu vegetale (fructe, legume, etc). Larvele din stadiile mai avansate sunt inchise la culoare, iar pe antene prezinta benzile galbene, asemanatoare cu cele pe care le au adultii. Asadar, daca in gradina sau livada vedem pe fata inferioara a frunzelor, fie niste insecte mici, ovale, cu colorit portocaliu, grupate sau vedem niste insecte mai inchise la culoare, asemanatoare cu plosnitele adulte, dar mult mai mobile, este foarte posibil sa fie larvele plosnitei marmorate asiatice.
In total exista cinci stadii larvare, adultii noi generatii apar dupa un interval de timp cuprins intre 33-55 de zile de la depunerea pontei (date din lucrarea „Biology of the brown marmorated stink bug Halyomorpha halys (Heteroptera: Pentatomidae) in the laboratory”, Julio Medal, departamentul de agricultura, Florida, SUA). In micul experiment pe care l-a avut anul trecut, perioada de timp cuprinsa intre depunerea pontei si aparitia adultilor noii generatii a variat intre 40 si 45 de zile. Teoretic, in conditiile tarii noastre exista 2 generatii pe an, dar trebuie intreprinse studii in detaliu, la nivel de tara pentru a clarifica aceste aspecte.
Daca speciile native de plosnite vegetale, cum ar fi plosnita frutificatiilor (Dolycoris baccarum) sau plosnita cenusie (Rhaphigaster nebulosa) au o multime de dusmani naturali, cum sunt parazitii oofagi sau pradatori, ei bine, in urma cercetarilor efectuate in Europa s-a ajuns la concluzia ingrijoratoare ca entomofauna locala (paraziti si pradatori) ataca plosnita marmorata asiatica (Halyomorpha halys) intr-o proportie foarte scazuta, practic aceasta specie invaziva nu are dusmani naturali in noile areale in care si-a facut aparitia (Tim Haye, CABI, Elvetia). Avand in vedere prolificitatea ridicata a femelelor, faptul ca nu exista dusmani naturali in arealele nou invadate ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma destul de mare.
Plosnita marmorata asiatica este un daunator polifag, fiind semnalata la peste 100 de specii de plante gazde, atat plante lemnoase cat si cele erbacee. In Europa s-au raportat 51 de specii de plante gazda ale acestui daunator invaziv, inclusiv specii de plante exotice, recent introduse pe batranul continent (goji, aronia, etc).In zonele native ale acestui daunator, din Asia, rareori se produc invazii ale plosniselor marmorate in livezi sau culturile de soia. Dar, in arealele nou invadate din SUA s-au inregistrat pagube ridicate in livezile de meri si peri din jumatatea estica a tarii, dar si la culturile de legume, cum ar fi tomatele sau ardeii, dar in acest din urma caz, pagubele au aparut in a doua parte a anului. Desi insectele pot ataca si culturile agricole, cum ar fi porumbul sau soia, cu toate acestea, in SUA, fructele se afla printre preferintele sale. Cele mai mari pagube in Europa s-au inregistrat in nordul Italiei, in regiunile Emilia-Romagna, Modena si Bologna, unele dintre cele mai mari producatoare de mere din aceasta tara, dar si din UE. Daca in SUA au fost, cel putin pana acum, probleme mai mici la culturile de camp, cu toate acestea in ultimii doi ani, italienii au avut probleme si la soia sau porumb, din cauza atacului plosnitei marmorate asiatice, in special in valea fluviului Po (nordul Italiei).
In tara noastra, in zona Bucurestiului, plosnitele marmorate au produs pagube in gradinile oamenilor la: mur, zmeura, coacaz, meri, peri, piersici, caisi sau la cei care au plante de gojii. De asemenea, in zona Capitalei, plosnitele marmorate au produs pagube la vita de vie din curtile oamenilor. Plosnita marmorata asiatica este un daunator invaziv, cu potential ridicat de a produce daune horticultorilor si fermierilor in urmatorii ani. Asta avand in vedere prolificitatea ridicata a femelelor, absenta unor dusmani naturali in arealele nou invadate, dar, cel mai probabil factorul cheie al acestei specii este adaptabilitatea foarte ridicata a insectelor la diverse medii, inclusiv coexistenta cu oamenii (plosnisele se retrag pentru iernare in zonele locuite). Asadar, globalizarea si schimbarile climatice, vin „la pachet” cu noi provocari pentru fermieri, cum ar fi prezenta daunatorilor invazivi, cum este si cazul plosnitei marmorate asiatice (Halyomorpha halys).
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.
