Provocarile sezonului: Cum s-a descurcat ratisoara porumbului in conditiile oscilatiilor de temperatura din luna martie?

Publicat de

Si in 2018 am avut parte de o primavara atipica. Luna martie a debutat cu ger si zapezi, apoi dupa data de 7 martie, temperaturile au inceput sa creasca brusc. Pe 17 martie temperatura maxima in zona de sud a tarii, depasea 16 de grade Celsius (si chiar 20 in sudul extrem), pentru ca apoi, in mai putin de 24 de ore, temperatura sa scada cu aproape 20 de grade. Iarna a revenit in forta si a durat mai mult de o saptamana (cu viscol pe 23 martie in sud). Spre sfarsitul lunii martie iar s-a incalzit brusc, temperaturile maxime depasind +20 °C. Ca o ciudatenie, in vestul judetului Calarasi, la statia meteo INCDA Fundulea, in luna martie au fost mai multe zile cu zapada, decat toate cele trei luni de iarna adunate la un loc. Ploile si zapada i-au bucurat pe fermieri, pentru ca acest lucru inseamna o rezerva buna de apa in sol si un start bun pentru culturile de primavara. Numai ca socoteala de acasa nu se potriveste niciodata cu cea din targ si Natura a vrut sa ne arate inca o data ca este imprevizila si ca agricultura nu este o floare la ureche.

Daca in urma cu cateva saptamani, campul arata ca o orezarie (fig. 1), in prezent (n.r – mijlocul lunii aprilie, data la care a fost redactat articolul), campul era „beton”, din cauza crustei formata la suprafata solului (fig. 2). Ultima zapada cazuta in luna martie a avut si avantaje, prin aportul adus la cresterea rezervei de apa din sol, dar si dezavantaje, ducand la tasarea solului (zapada grea combinata cu lipsa gerului, solul nu a inghetat). Cand vremea s-a incalzit brusc si a inceput sa bata si vantul, solul deja tasat la suprafata, a format crusta.

Ce a facut ratisoara porumbului in asemenea conditii?

Pentru fermieri a fost o provocare sa pregateasca solul pentru insamantarea culturilor de primavara (floarea-soarelui si porumb). Cei care au utilaje performante, se descurca mai usor in aceste conditii meteo, dar fermierii cu dotare medie sau slaba deja intampina probleme cu lucrarile solului. Din cauza solului greu, utilajele se strica, cu posibile consecinte, cum ar fi intarzierea datei semanatului porumbului, chiar daca vremea este buna! 

Cum s-a descurcat ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) in conditiile acestor oscilatii ale vremii din luna martie? Simplu, s-a descurcat asa cum o face de milioane de ani. Nu cred ca este nici primul, nici ultimul an, cand clima are asemenea variatii. Adultii ratisoarei porumbului au aparut la suprafata solului inca din prima jumatate a lunii martie, ca urmare a cresterii temperaturii aerului precum si a temperaturii de la suprafata solului. Insectele fie consumau buruieni din flora spontana (palamida) fie se gaseau la marginea solelor cu grau sau orz, consumand frunzele acestor culturi. Odata cu revenirea in forta a iernii, dupa data de 18 martie, insectele s-au retras iar in sol, asteptand sa treaca vremea rea. Odata cu reincalzirea vremii, insectele au reaparut la suprafata solului, la inceputul lunii aprilie, fiind in cautare de hrana. Pe data de 12 aprilie am constatat ca insectele au inceput copularea. Acest lucru este conditionat de existenta hranei (pana la aparitia porumbului). Al doilea episod de iarna, din luna martie, a afectat populatia ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll). Putin probabil, temperaturile au scazut, dar cele din primii 10-15 cm ai solului, adancime la care se pot retrage insectele, in caz de conditii nefavorabile au ramas pozitive. Acestea isi reiau activitatea cand temepraturile cresc. Avantajul insectelor, in comparatie cu cel al plantelor de cultura (porumbul in acest caz) este faptul ca se pot ascunde in sol cand vremea devine nefavorabila, ceea ce plantele nu pot sa o faca (daca vremea rea survine dupa ce plantele au rasarit).

Fermierii se intreaba cum va fi atacul ratisoaerei in aceasta primavara? Vom avea sau nu atac ridicat te Tanymecus la porumb si floarea soarelui? Vom avea culturi compromise ? Raspunsul este acelasi ca si anii trecuti. Hotaratoare pentru reusita culturii in primele faze de vegetatie (BBCH 10-14) este efectuarea tratamentului semintelor cu unul din produsele pentru care s-a dat deorgare (pana pe 14 aprilie), dar si evitarea semanarii porumbului in monocultura. De asemenea, conditiile climatice din perioada in care porumbul se afla in primele faze de vegetatie sunt importante. Daca nu va ploua si temperaturile diurne vor fi ridicate, atacul de ratisoara la plantele de porumb va fi ridicat. Totodata, diferentele mari de temperatura dintre zi si noapte vor duce la o crestere lenta a plantelor de porumb in primele faze de vegetatie, iar daca acest lucru se intampla in zone cu infestare ridicata a daunatorului putem avea probleme.

Din cercetari adunate…

In ultimii doi ani, din cauza primaverilor capricioase, porumbul s-a semanat esalonat. Unii fermieri au semanat in luna aprilie, altii in luna mai. In campul exprimental al colectivului de Protectie a Plantelor, din cadrul INCDA Fundulea, atat in 2016 cat si in 2017 am facut observatii la plantele de porumb semanate atat in luna aprilie cat si in luna mai. Avand in vedere conditiile climatice atipice din cei doi ani, inregistrate in perioada aprilie-mai, atacul ratisoarei la plantele netratate de porumb a fost unul moderat. In general, plantele de porumb, din parcelele netratate, au avut aparatul foliar consumat in proportie de 50-75%. Ca urmare a ploilor din acea perioada, plantele s-au refacut in urma atacului si au avut o dezvoltare ulterioara normala.

Revenind la micul experiment cu epoca de semanat, in primavara anului 2016 atacul a fost mai ridicat la plantele netratate de porumb semanate pe data de 19 aprilie comparativ cu plantele netratate semanate pe data de 19 mai (tabelul 1). In cazul variantei la care semintele au fost tratate cu imidacloprid, s-au inregistrat diferente nesemnificative privind intensitatea atacului intre parcelele semanate pe 19 aprilie si cele semanate pe 19 mai. In conditiile climatice ale primaverii anului 2017, atacul adultilor speciei T. dilaticollis a fost mai ridicat la plantele netratate de porumb semanate pe data de 18 mai, comparativ cu plantele de porumb semanate in luna aprilie. Cu toate ca diferentele statistice dintre cele doua variante au fost nesemnificative, interesant este faptul ca atacul a fost mai ridicat la porumbul semanat in mai, comparativ cu cel semanat in aprilie, acest lucru fiind contrar cu datele din literatura de specialitate. Posibila explicatie pentru acest fapt consta tot in evoluatia conditiilor climatice din primavara anului 2017, care au fost mai favorabile insectei in a treia decada a lunii mai decat in aprilie si primele doua decade a lunii mai. In ambii ani de experimentare, diferentele dintre varianta netratata si cea la care s-a efectuat tratamentul semintelor cu unul dintre produsele la care s-a dat derogare au fost semnificative indiferent de data semanatului.

In concluzie, tratamentul semintelor asigura o protectie corespunzatoare plantelor de porumb, aflate in primele faze de vegetatie (BBCH 10-14) impotriva atacului ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll), indiferent de variatia conditiilor climatice. 

Tabelul 1

Influenta datei semanatului asupra intensitatii atacului ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll)

Nr. ctr. Varianta

experimentala

Luna

semanat

Intensitatea atacului

(1-9)*

  2016 2017
1 Seminte netratate aprilie 6,01 5,28
2 Seminte tratate aprilie 3,73 3,61
3 Seminte netratate mai 5,85 5,65
4 Seminte tratate mai 3,70 3,63

 

*Intensitatea atacului ratisoarei porumbului, pe o scara de la 1 la 9 (unde nota 1 este  planta neatacata, iar nota  9 este planta complet distrusa).

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 240 - mai 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News