Sa punem un diagnostic corect la cultura graului de toamna…

Publicat de

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Vara a venit pe nerasuflate, cu o luna si ceva mai inainte fata de data calendaristica. Graul a inspicat, iar fermierii spera sa aiba o recolta bogata. Acestia se plimba in lanul de grau pentru a evalua starea acestuia si daca este necesar sa aplice un tratament in vegetatie pentru combaterea daunatorilor care pot produce pagube culturii. In multe cazuri, fermierii pot observa niste spice albite. Multi intra in panica si se intreaba ce s-au intamplat cu acestea. S-au „albit” din cauza atacului insectelor daunatoare sau din cauza unui agent patogen? Unii suna si isi intreaba colegii de breasla, altii intreaba specialistii in protectia plantelor sau cadrele didactice de la facultatile de profil. Multi insa nu mai intreaba pe nimeni si a doua zi, dupa ce vad spicele albite, aplica deja un tratament, fie un fungicid, fie un insecticid, fie le aplica pe ambele, sperand ca vor scapa de probleme. Asa o fi oare? Uneori cei care procedeaza in acest mod pot scapa de probleme, alteori acestea se acutizeaza. Inainte ca fermierii sa ia decizia efectuarii unui tratament, trebuie ca acestia sa puna un diagnostic corect. Odata pus corect diagnosticul, trebuie efectuate sondaje in lan, pentru a stabili daca chiar este necesar sau nu efectuarea tratamentului.

Sa ne intoarcem la spice. Acestea pot sa fie albite din mai multe cauze. In primul rand din cauza atacului insectelor daunatoare. In aceasta perioada, plosnitele cerealelor isi fac aparitia in lanurile de grau. Plosnita este un daunator periculos al graului de toamna, daca sunt scapate de sub control, insectele pot produce pagube cantitative, dar mai ales calitative de recolta. In tara noastra cele mai intalnite specii din genul Eurygastersunt Eurygaster integriceps, Eurygaster maurasi Eurygaster austriaca, predominanta fiind E. integriceps (plosnita asiatica a cerealelor). De asemenea, mai exista plosnitele vargate ale cerealelor, reprezentate de speciile Aelia acuminata si Aelia rostrata. Nu voi face referire in acest articol la caracterele morfologice ale diferitelor specii de plosnite ale cerealelor. Voi face referire la biologia acestor insecte si mai ales la ce pagube pot produce culturii graului de toamna.

Descrierea plosnitelor cerealelor

Plosnitele cerealelor sunt specii monovoltine, prezinta o generatie pe an. Ierneaza ca insecte adulte, sub frunzarul padurilor (in special cele de stejar), in liziera pomilor aflati in apropierea culturilor, pe sub ierburi, etc. Cand temperatura medie zilnica ajunge la 8-9°C, iar temperatura maxima la 14-15 °C, insectele devin active, parasind locurile de iernare. La inceput, plosnitele hibernante se gasesc pe diferite graminee spontane, ulterior adultii hibernanti ajung in lanurile de grau. Insectele sunt foarte bune zburatoare, acestea pot parcurge si 100 kilometri in aproximativ 25 de zile. O data iesiti din perioada de hibernare, adultii trebuie sa se hraneasca pentru maturatia organelor sexuale.Acestia inteapa tulpinile tinere, frunzele sau rahisul spicelor. La locul de intepare se formeaza o mica umflatura, numita „con salivar”. Frunzele atacate se recunosc usor, acestea sunt rasucite, uscandu-se de la locul inteparii in sus, atarnand ca o sfoara. Daca adultii hibernanti inteapa tulpinile tinere, caz in care spicele aflate deasupra locului unde tulpina a fost intepata, fie raman in burduf, fie daca apar si ulterior insectele au intepat tulpina, acestea au aspect albit si pot fi smulse cu usurinta. Aceasta este cea mai vizibila forma de atac a adultilor hibernanti, spicele albite pe care le putem vedea cand inspectam o anumita sola in camp. Dar spicele pot sa fie „albite” si din cauza atacului agentilor patogeni, cum ar fi fuzarioza (Fusarium roseumvar. graminearum). Aceasta este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli la cereale, cauzand in zonele favorabile pierderi de 10-20% din productie sau chiar mai ridicate, daca nu se aplica tratamente in vegetatie la momentul optim. Cand atacul apare dupa inspicare, se produce albirea treptata a spicelor, acestea pot sa fie mai mici decat cele sanatoase. Pe timp umed si cald toate componentele spicului se acopera cu un invelis micelian de culoare alb-roz pe care se formeaza fructificatiile asexuate ale ciuperci (sporodochii) sub forma unor pernite roz portocalii. Dar nu tot timpul se pot observa aceste fructificatii, este nevoie de un ochi avizat si de rabdare.

Innegrirea bazei tulpinii si radacinilor plantelor de grau

Pe langa fuzarioza, o alta boala a inceput sa isi faca din nou prezenta in lanurile de grau. Acum doi ani, atat in vestul judetului Calarasi cat si in unele zone din judetele Ialomita si Braila a fost prezenta o boala, care, de obicei o vedeam mai mult prin manualele de fitopatologie.Este vorba despre innegrirea bazei tulpinii si radacinilor plantelor de grau produsa de catre ciuperca Gaeumannomyces graminisPlantele atacate prezinta radacini si tulpini innegrite la baza, de asemenea, talia plantelor atacate este mai mica decat a plantelor normale, iar spicele pot fi albite si uscate prematur. Principala deosebire intre un spic „albit” din cauza atacului plosnitelor hibernante (care au intepat tulpina de sub spic) si unul „albit” de atacul patogenilor mai sus amintiti este faptul ca spicul albit in urma atacului adultilor hibernanti de plosnita se smulge cu usurinta si se poate vedea destul de usor locul unde tulpina a fost intepata (conul salivar).

Daca spicele albite nu se smulg cu usurinta inseamna ca plantele de grau nu au fost „vizitate” de adultii plosnitelor hibernante, in acest caz trebuie determinat cu exactitate care patogen este responsabil de „albire”.

Atacul tripsului cerealelor

Spicele de grau mai pot fi albite si de atacul tripsului cerealelor (Haplothrips tritici). In camp pot sa fie vizibile simptomele produse de atacul adultilor de trips. Ca efect al atacului produs de catre adulti, pe rahis si pe spiculete se produce sterilitatea partiala sau totala a spicului, aparand astfel simptomul caracteristic de „albeata spicului”. Spre deosebire de efectele atacului adultilor hibernanti de plosnita, in acest caz spicele atacate au aristele moi. Este principalul caracter de recunoastere a spicelor „albite” de trips. O alta deosebire este faptul ca, de cele mai multe ori, la atacul tripsului, spicul este „albit” partial, tripsii intepand rahisul in timp ce plosnitele hibernante inteapa tulpina, sub spic.

Exista asadar aceste mici deosebiri intre formele de atac, dupa care putem stabili daca a fost atacul unui daunator (plosnite sau tripsi) sau atacul uneui agent patogen (Fusariumsp. sau Gaeumannomyces graminis).

Ce facem in continuare?

Fac referire doar la partea entomologica. Trebuie sa efectam sondaje pentru stabilirea nivelului populatiilor insectelor daunatoare. In cazul tripsilor, daca in camp au fost prezenti adultii este foarte posibil sa avem probleme si cu larvele tripsului (luna iunie). Acestea ataca indeosebi boabele in formare pana la faza de coacere in ceara. Boabele atacate in faza de lapte nu se mai dezvolta si devin sistave. Pe langa reducerea cantitativa a productiei de boabe, tripsii provoaca deprecierea calitatii glutenului si a insusirilor biologice ale semintelor. Pragul economic de daunare (PED-ul) este considerat pentru adultii tripsului cerealelor, de 8 exemplare/spic, iar pentru larve de 25 exemplare/spic. In prezent nu se practica combaterea tripsului ca secventa tehnologica specifica acestui daunator, dar tratamentele efectuate pentru combaterea gandacului balos sau a plosnitelor cerealelor au efect mare si asupra tripsilor.

Pentru stabilirea densitatii plosnitelor hibernante (Eurygasterspp.) dintr-un lan de grau, se efectueaza sondaje cu rama metrica (sau cea cu latura de 50 cm, suprafata de 0,25 m­Þ), pe diagonala solei. Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, PED-ul pentru adultii hibernanti ai plosnitelor cerealelor este de 7 adulti/mÞ in cazul culturilor cu densitate optima, bine fertilizate cu azot si care se afla in faza de vegetatie corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele.

Pentru culturile cu densitate mica, nefertilizate cu azot, ce se afla intr-o faza de vegetatie necorespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele, PED-ul este de 5 adulti/mÞ. Daca aceste valori ale PED s-au atins, atunci este necesar efectuarea unui tratament in vegetatie cu unul dintre insecticidele omologate pentru acest daunator. Totusi, in ultimii 25 de ani nu s-au efectuat tratamente pentru combaterea adultilor hibernanti de plosnita, in luna mai, deoarece atacul acestora nu a fost important din punct de vedere economic. Multi fermieri au obiceiul ca atunci cand trateaza lanul de grau cu un fungicid sa puna in rezervorul masinii de stropit si un insecticid in speranta ca vor combate si plosnitele. Nu intotdeauna se dovedeste o masura buna, existand riscul ca sa aplice degeaba insecticidul.

Periculos poate fi atacul larvelor precum si al adultilor noii generatii de plosnite ale cerealelor (iunie-iulie). Insectele ataca boabele din spic, pe care le inteapa si se hranesc cu continutul lor. In procesul de hranire, plosnitele secreta in bob niste enzime care produc degradarea glutenului si pierderea elasticitatii acestuia. Boabele atacate sunt sistave. In caz ca nu sunt deformate se poate vedea urma intepaturii sub forma unui punct negru, inconjurat de o zona decolorata, dar si in acest caz este nevoie de un ochi avizat (si experimentat). Daca procentul de boabe intepate este sub 2 %, calitatea recoltei nu este afectata semnifcativ. Daca mai mult de 15-20 % din boabe sunt intepate, graul nu mai poate fi panificat, ceea ce inseamna pierderi mari pentru fermieri.

Si in acest caz se fac sondaje in lan cu rama metrica si daca se constata depasirea PED-ului, atunci se intervine cu un tratament in vegetatie efectuat cu unul din produsele omologate. PED-ul pentru larvele noii generatii este de 5 larve/mÞ in cazul culturilor cu densitate optima, bine fertilizate cu azot si care se afla in faza de vegetatie corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mica, nefertilizate cu azot, ce se afla intr-o faza de vegetatie necorespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele, PED-ul este de 3 larve/mÞ. Pentru culturile destinate producerii de samanta, PED-ul este de 1 larva/mÞ.

Prin urmare este importanta monitorizarea lanului de grau in perioada mai-iunie (chiar si iulie), apoi punerea unui diagnostic corect, daca avem atac produs de agenti patogeni sau de insecte. Ulterior trebuie efectuate sondaje in lan si numai daca PED-ul este depasit vom interveni cu un tratament in vegetatie.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 241 – iunie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News