Eliminarea instrumentelor vitale in lupta globala impotriva daunatorilor Impactul interzicerii neonicotinoidelor in UE!

Publicat de

Eliminarea instrumentelor vitale in lupta globala impotriva daunatorilor

Impactul interzicerii neonicotinoidelor in UE!

Subiectul privind interzicerea neonicotinoidelor ramane inca in actualitate. Asadar, in mai 2018, Uniunea Europeana (UE) a interzis toate utilizarile in camp la trei insecticide din clasa neonicotinoidelor, din cauza preocuparilor legate de efectele adverse asupra polenizatorilor in urma utilizarii lor. Cu toate astea, neonicotinoidele continua sa fie utilizate in alte zone ale lumii, cum ar fi America de Nord. Totusi, sporirea controlului in urma deciziei europene ameninta disponibilitatea acestora ca instrument de combatere pentru agricultorii din aceste regiuni. Acest articol are scopul de a oferi o actualizare a starii actuale a neonicotinoidelor, inclusiv o scurta prezentare a motivelor care stau la baza deciziei europene de reglementare, a strategiilor alternative de combatere disponibile fermierilor, a modului in care situatia din Europa ar putea influenta si alte regiuni ale lumii.

Neonicotinoidele, cele mai raspandite pe glob

Sa facem apel la un pic de istorie… Neonicotinoidele au dominat agricultura globala inca de la introducerea lor in anii 1990 si au devenit insecticidele cele mai raspandite, reprezentand peste 25% din piata insecticidelor globale, cu o valoare de aproximativ 4 miliarde USD, in 2014. Succesul lor se presupune ca se datoreaza substantelor chimice unice si a proprietatilor biologice, inclusiv a activitatii insecticide cu spectru larg, a ratelor scazute de aplicare, a specificitatii tinta ridicate si a riscului relativ scazut pentru mamifere si mediu. Toate aceste aspecte au condus la inlocuirea in mare masura a claselor de insecticide mai vechi si mai toxice, cum sunt organofosforice, carbamatii si piretroizii. Neonicotinoidele beneficiaza, de asemenea, de versatilitatea in metodele de aplicare – ca tratament la samanta sau pulverizare foliara si sunt sistemice, astfel incat insecticidul se deplaseaza de la locul de aplicare, pentru a proteja toate partile plantei in timpul cresterii. Acestea sunt folosite pentru a combate multe specii de daunatori periculosi din sol in culturi cum sunt porumbul, soia, rapita, graul, cartoful, orezul, canola, etc.

In plus, Syngenta si Bayer au fost rugati sa furnizeze informatii de confirmare pentru fiecare dintre substantele lor pentru a demonstra inca o data siguranta produselor utilizate, care sunt inca permise. In urma evaluarii acestor date suplimentare de catre EFSA, s-a concluzionat ca utilizarile in camp nu au putut fi considerate sigure, din cauza riscurilor identificate pentru albine. Interdictia incepe la 19 decembrie 2018.Unele state membre ale UE au facut un pas inainte. De exemplu, Franta a interzis deja utilizarea clotianidinului, imidaclopridului si tiametoxamului in sere, precum si in camp si a extins interdictia de a include si alte doua neonicotinoide, acetamiprid si tiacloprid.

Evaluarea EFSA a informatiilor de confirmare s-a bazat pe controversatul document provizoriu privind efectul fata de albine, care, desi publicat pentru prima data in 2013, ramane in forma de proiect si, prin urmare, nu a fost ratificat de catre statele membre ale UE. Analiza impactului efectuata de Asociatia Europeana pentru Protectia Culturilor (ECPA) in 2017 a concluzionat ca acest Documentul este extrem de complex si excesiv de impovarator pentru utilizator, cu o evaluare a riscurilor prea conservatoare si nereprezentativa pentru riscul real in conditii de teren.

fig. 1
fig. 1

Neonicotinoidele, intr-adevar “vinovate” pentru pierderile de albine?

Numeroase studii au aratat ca pierderile suferite de albine sunt cauzate de: pierderea habitatului, utilizarea erbicidelor si insecticidelor, virusurile albinelor, paraziti si agentii patogeni, practicile slabe de apicultura, si schimbarile climatice.Insecticidele, prin insasi natura lor, ucid insectele, deci nu este dificil sa afirmam ca neonicotinoidele pot ucide albinele. Desi ar putea fi usor sa se concentreze asupra neonicotinoidelor ca principala cauza a declinului albinelor, multi apicultori, atat din Europa cat si din America de Nord, cred ca paraziti, cum sunt acarienii Varroa si practicile de igiena slaba, alimentate de o crestere a apicultorilor de hobby sunt principalele cauze (de exemplu, USDA, 2013).

fig. 2
fig. 2

Datele furnizate de Comisia Europeana arata ca numarul coloniilor de albine a crescut in mod constant de la 11,6 milioane de stupi in perioada 2004-2006 la 15,7 milioane in 2014-2016, in ciuda faptului ca in aceasta perioada s-a cunoscut o utilizare intensa a neonicotinoidelor. Tendinte similare au fost observate si in alte regiuni, cum este Noua Zeelanda, unde numarul de stupi a crescut de aproape trei ori intre 2000 si 2017, in ciuda introducerii neonicotinoidelor in 1992. Numeroase studii, atat din literatura publica, cat si din industrie arata ca atunci cand neonicotinoidele sunt utilizate in dozele recomandate, in camp si in conformitate cu instructiunile de pe eticheta, acestea nu sunt daunatoare pentru coloniile de albine si nu prezinta un risc semnificativ pentru albine.Cu toate astea, chiar daca realitatea este una complexa si multi-cauzala, si neonicotinoidele nu pot fi principalul factor de stres pentru albine, totusi, hotararea a fost sa se interzica aceste insecticide.

fig. 3
fig. 3

Impactul interdictiei asupra agriculturii europene

Moratoriul la nivelul UE a avut un impact direct asupra culturilor precum: rapita si sfecla de zahar, tratamentele la samanta cu neonicotinoide furnizand o combatere eficace, reducand astfel utilizarea insecticidelor in vegetatie. De exemplu, au existat pierderi serioase la rapita intre 2014 si 2016 in Regatul Unit si in alte tari ale UE din cauza daunatorilor Psylliodes chrysocephalasi Myzus persicae. In absenta neonicotinoidelor, fermierii s-au bazat pe piretroizi aplicati in vegetatie.Cu toate acestea, nivelurile ridicate de rezistenta la piretroizi, atat in cazul puricilor, cat si al afidelor, fac tratamentele mai putin eficiente si sporesc numarul de aplicatii necesare.

O analiza efectuata de Forumul Humboldt pentru Alimentatie si Agricultura (HFFA) in 2017, intitulata “Interzicerea neonicotinoidelor in Uniunea Europeana”, o evaluare ex-post a costurilor economice si de mediu a constatat ca interdictia actuala a redus productia anuala de rapita in UE cu aproximativ 912.000 de tone (reducere a randamentului de 4%), la un cost de aproape 900 milioane euro (1.050 milioane dolari). Tratamentele foliare au crescut astfel incat, in prezent exista o cerere suplimentara, in principal de piretroizi. Sfecla de zahar nu este considerata atractiva pentru albine, dar este inca supusa aceleiasi interdictii la neonicotinoide. Daca inainte de moratoriu la sfecla de zahar cultivata conventional tratamentele la samanta cu neonicotinoide au reprezentat aproape 100%, dupa interzicerea acestora s-au utilizat in vegetatie insecticide din clasa carbamatilor si piretroizilor. Se asteapta ca utilizarea lor sa creasca semnificativ, cu scaderi corespunzatoare ale productiei prognozate in Germania, Franta si Marea Britanie.

Restrictiile privind neonicotinoidele din UE nu afecteaza in prezent nivelurile maxime ale reziduurilor (MRL) sau tolerantele la import, deoarece utilizarea in culturile din spatiile inchise este inca permisa, iar restrictiile nu sunt legate de preocuparile legate de sanatatea umana. Cu toate acestea, interdictia neonicotinoidelor in UE va face probabil mai dificila producerea unor culturi alimentare de inalta calitate, cum sunt graul, orzul si sfecla de zahar, la un pretcompetitiv, dar si reducerea capacitatii fermierilor din UE de a concura cu importurile din tari care inca utilizeaza neonicotinoide in culturile din camp.

Utilizarea neonicotinoidelor in afara UE

Un raport al AgInformatics din 2015 a evaluat beneficiile socio-economice ale neonicotinoidelor in agricultura din America de Nord. Concluzia a fost ca daca neonicotinoidele nu ar mai fi disponibile, ar exista reduceri de randament, probleme mai mari de combatere a daunatorilor si probleme de rezistenta, produse agricole de calitate inferioara, costurile si daunele aduse insectelor benefice si gestionarii integrate a daunatorilor (IPM) prin utilizarea insecticidelor mai vechi, cu spectru larg de combatere. Folosirea mai intensa a insecticidelor, pe masura ce se utilizeaza alternative mai vechi si mai putin eficiente, va creste numarul total de kilograme de substanta activa, aplicate culturilor, si anume, de la 13 milioane lire sterline la 28,2 milioane de lire sterline. Costurile de operare vor creste, din cauza cresterii cheltuielilor pentru insecticide si metodelor mai costisitoare de aplicare. Costul mediu pe acru (app. 4000 m2) este proiectat sa creasca cu mai mult de 8,30 dolari pentru porumb si 3,33 dolari pentru soia. In plus, suprafata de terenuri cultivate in SUA ar trebui sa creasca intre 340.000 si 410.000 de acri pentru a compensa pierderile de randament si calitate.

In prezent, neonicotinoidele continua sa fie utilizatein SUA, in ciuda opozitiei din partea ecologistilor si ONG-urilor, desi Agentia SUA pentru Protectia Mediului (EPA) a revenit cu o decizie privind neonicotinoidele pana in 2019. In plus, Serviciul de Pescuit si Fauna Salbatica (FWS) si-a inversat decizia din 2014, de a elimina treptat neonicotinoidele in Statele Unite ale Americii, iar luarea in considerare a utilizarii acestora va fi luata de la caz la caz.

Viitorul luarii deciziilor de reglementare in UE

Interdictia recenta a neonicotinoidelor din UE, reprezinta o abordare extrem de conservatoare a reglementarii pesticidelor. Nu exista dovezi stiintifice definitive, conform carora neonicotinoidele sunt cauza primara a declinului albinelor. Trebuie subliniat faptul ca, interzicerea acestor insecticide are drept cauza faptul ca oamenii, din comoditate, au considerat ca acestea sunt principalele vinovate, in timp ce presiunile extreme din partea ONG-urilor de mediu si a politicienilor au contribuit fara indoiala la formularea acestor decizii. Mai mult este imperativ ca procesul de reglementare sa permita inovatiei stiintifice sa contribuie la realizarea securitatii alimentare si protejarii mediului.

Luand in considerare actualele procese intentate de Syngenta si Bayer CropScience pentru a contesta interdictiile privind neonicotinoidele respective, Tribunalul Uniunii Europene a declarat ca potrivit “principiului precautiei”, in UE s-ar putea lua masuri daca exista o incertitudine stiintifica privind riscurile fata de sanatatea umana sau mediu. Avand in vedere ca neonicotinoidele sunt insecticide, iar insecticidele ucid insectele, nu este dificil sa se inteleaga modul in care utilizarea principiului precautiei a dus la interdictia neonicotinoida.Cu toate acestea, acest principiu este in contradictie cu dorinta de a inova, asa-numitul “principiu al inovarii”. Ori de cate ori se iau in considerare deciziile de politica sau de reglementare, impactul asupra inovarii ar trebui evaluat si abordat.

Principiul inovarii si principiul precautiei ar trebui sa fie complementare, recunoscand necesitatea de a proteja societateasi mediul, protejand, totodata,capacitatea UE de a inova. Neonicotinoidele reprezinta o astfel de inovare, in care natura lor foarte bine orientata, mai ales ca tratamente pentru seminte, le face eficiente in cadrul strategiilor integrate de gestionare a daunatorilor (IPM). Asta in comparatie cu alte alternative, cum sunt piretroizii, organofosforicele si carbamatii, cunoscute ca fiind extrem de toxice pentru albine (si alte nevertebrate netinta) prin deviatia pulverizarii. Inlocuirea neonicotinoidelor cu aceste produse va determina, de asemenea, riscuri globale mai ridicate fata de mediu, inclusiv riscuri pentru grupurile taxonomice, care nu sunt afectate negativ de neonicotinoide, cum sunt: pasarile, mamiferele si pestii, impreuna cu riscuri mai mari pentru oameni, in special pentru aplicatori.

Raportul HFFA recomanda ca potentialele preocupari legate de mediu sa fie echilibrate cu necesitatea de a spori productivitatea agricola si, daca o astfel de evaluare are ca rezultat beneficiile societatii care depasesc costurile, atunci tehnologia ar trebui aplicata. Speranta este ca autoritatile de reglementare din alte regiuni ale lumii vor echilibra in mod judicios inovatiasi masurile de precautie si vor lua decizii bazate pe stiinta, mai degraba decat pe opinie sau pe teama. Doar in acest fel se va permite utilizarea continua a neonicotinoidelor, ca instrumente vitale in lupta globala impotriva daunatorilor din culturi.

Autor: ing. Sorin STEFAN, director tehnic ALCEDO

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 246 – noiembrie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News