In seara zilei de 28 iulie, in unele judete din sud-estul tarii, a fost o vijelie puternica, cu vant care a ajuns la viteza de 70 km/ora (la rafala). A doua zi am fost in camp si am vazut cum a trecut porumbul de aceasta vijelie. Ceea ce am vazut ar trebui sa fie un semnal de alarna pentru toti. Practic, in toate solele cu porumb vizitate, am vazut multe plante rupte de la baza. De curiozitate m-am uitat la plantele „cazute la datorie” si dupa ce am sectionat tulpina am vazut galeriile produse de catre larvele sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis), iar in multe cazuri, am vazut larvele, multe dintre ele se impupau, semn ca urma sa apara si a doua generatie in camp. Initial m-a mirat putin faptul ca larvele de Ostrinia erau deja la baza plantei de porumb, in ultima decada a lunii iulie, dar, in urma monitorizarii zborului adultilor cu ajutorul capcanelor feromonale, nu m-a mai mirat.
Din cauza incalzirii globale, resimtite si in tara noastra, sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) are doua generatii pe an, cu dezvoltare completa, in sudul Romaniei (cel putin in zonele care au facut obiectul monitorizarii). In ultimii ani, fermierii din sudul si sud-estul tarii s-au confruntat cu atacuri foarte mari ale sfredelitorului in lanurile de porumb, situatiile cand plantele de porumb sunt frante de la baza fiind din ce in ce mai intalnite. Acest lucru l-am constatat si eu cand am vizitat campurile, dupa trecerea vijeliei. In mod normal, in sudul si sud-estul Romaniei, sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) era considerat al doilea daunator al porumbului, ca importanta economica, dupa ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis). In medie, o data la 3-4 ani, se inregistrau atacuri puternice in sud. Zonele de maxima favorabilitate ale acestei specii se gasesc in centrul si vestul tarii, precum si zona de lunca ale principalelor rauri. Lucrurile s-au schimbat, iar sfredelitorul porumbului a ajuns sa produca pagube de productie si in zonele sudice, an de an. De ce a crescut nivelul populatiei acestei specii de insecte in zonele mai sus amintite? Din cauza unui cumul de factori.
Incepem cu vremea. Iernile nu mai sunt cele pe care le tinem minte din copilarie. In ultimul deceniu, in sudul si sud-estul tarii, temperaturile medii inregistrate in cele trei luni de iarna sunt mai ridicate decat mediile multianuale. De asemenea, numarul zilelor geroase, cu temperaturi mai mici de -15ºC (chiar -20ºC) este mult mai mic, comparativ cu deceniile trecute. Iernile mai blande sunt consecinta incalzirii globale si inseamna sanse mai mari ca insectele sa treaca cu bine de sezonul hivernal. Este si cazul sfredelitorul porumbului, care ierneaza ca larva complet dezvoltata in cocenii de porumb. In urma unui studiu facut de cercetatorii din Ungaria, cu ajutorul unui computer-tomograf (au scanat la CT tulpinile de porumb) s-a scos in evidenta faptul ca in conditii de umiditate redusa la locul de iernare, larvele de Ostrinia nubilallis pot rezista si la temperaturi de -20ºC. In sudul si sud-estul tarii, in ultimii ani, toamnele au fost lungi, calde si cu deficit de precipitatii. Prin urmare, la inceputul iernii umiditatea era scazuta, ceea ce inseamna sanse mai mari de a supravietui pentru larvele sfredelitorului porumbului, aflate in cocenii de porumb.
Aici intervine alta problema…
Fermierii nu mai toaca resturile vegetale de porumb. Trendul este sa lase resturile in camp si sa semene grau sau orz dupa porumb, iar in unele situatii am vazut si mazare, ca postmergatoare a porumbului. De asemenea, au fost multe situatii cand am vazut semanata floarea soarelui dupa porumb, iar resturile vegetale nu erau tocate.
Ce se intampla daca nu se mai toaca cocenii de porumb? Larvele de Ostrinia au o „casuta foarte confortabila” unde „locuiesc” pe durata sezonului hivernal, apoi, cand vine primavara, se impupeaza si se transforma in fluturi. Prin urmare, mult mai multe larve trec cu bine de iarna, ceea ce inseamna o populatie mai ridicata in primavara si, automat, o presiune de infestare din ce in ce mai ridicata vara.
Vorbeam despre culturile postmergatoare porumbului. Ei bine, in multe cazuri, porumbul este cultivat dupa porumb. Papusoiul este o cultura rentabila, mai ales daca exista si un sistem de irigatii. Acum cativa ani, un mare fermier declara in presa agricola ca „rotatia se justifica din punct de vedere tehnic, dar nu si din punct de vedere economic”. Riscul este ca peste cativa ani sa nu mai stie ce sa faca ca sa reduca atacul insectelor daunatoare, care se inmultesc foarte mult, fiind favorizate de monocultura. Poate ca multi fermieri nu vor fi de acord cu ceea ce voi scrie, dar in conditiile pactului verde european, de reducere a emisiilor de carbon, precum si a faptului ca sortimentul de insecticide disponibile pentru combaterea daunatorilor culturilor agricole (inclusiv porumbul) este din ce in ce mai redus, monocultura de porumb ar trebui sa devina istorie! In caz contrar, peste cativa ani, in loc sa recoltam porumbul vom recolta… larve de sfredelitor.
De asemenea, resturile vegetale ramase dupa recoltarea porumbului ar trebui tocate. In urma cercetarilor efectuate la INCDA Fundulea de-a lungul timpului, s-a demonstrat faptul ca mai mult de 90% din numarul de larve de Ostrinia nubilallis pot sa fie distruse in urma tocarii resturilor vegetale, urmate apoi de aratura adanca. In prezent, multi fermieri au inlocuit aratura cu sistemul de lucrari minime al solului („minimum tillage”). Avantajele acestui sistem sunt incontestabile si nu le voi enumera in acest articol (fiindca le cunoasteti deja).
Prin urmare, ce pot face fermierii pentru a scadea, in timp, rezerva acestei specii daunatoare porumbului? Sa respecte verigile tehnologice si masurile preventive pentru protectia plantelor, dar si cele curative, atunci cand este cazul.
Prima masura, la indemana tuturor, este sa nu mai practice monocultura porumbului. Pe termen scurt, cultivarea porumbului dupa porumb, mai ales in cazurile fericite cand exista si un sistem de irigatii, aduce un profit frumusel fermierilor. Dar, pe termen lung, monocultura are o consecinta binecunoscuta si anume cresterea rezervei biologice a daunatorilor. Daunatori care pot sa il aduca pe fermier la sapa de lemn. Asa ca un asolament ca la carte reprezinta o garantie de viitor.
Mai este insa o problema. Fermierul ar trebui sa aiba siguranta valorificarii tuturor culturilor din asolament. Si aici poate ar trebui elaborata o strategie nationala pentru a-i stimula pe fermieri sa respecte rotatia culturilor.
A doua masura este sa se toace resturile vegetale. Daca se toaca cocenii scad sanele ca larvele de sfredelitor, aflate la completa dezvoltare sa aiba un „domiciliu stabil” pe durata sezonului rece. Care sezon, nu prea mai este atat de rece, asa cum il stiam in copilaria noastra.
De cativa ani, compania FMC, in colaborare cu INCDA Fundulea si SCDA Lovrin, a inceput o actiune de monitorizare, la nivel national, al zborului sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) si al omizii fructificatiilor (Helicoverpa armigera). Scopul acestei monitorizari este de a-i avertiza pe fermieri in perioada zborului maxim al acelor doua specii de insecte, mai sus mentionate, in lanul de porumb. De asemenea, de cativa ani, exista o colaborare intre Institutul de Cercetari in Chimie „Raluca Ripan” si INCDA Fundulea, pentru testarea feromonilor, in vederea monitorizarii zborului diferitelor specii de insecte daunatoare, inclusiv pentru Ostrinia nubilallis. Despre aceste activitati de monitorizare voi scrie, in detaliu, un articol separat.
Reintorcandu-ne la acest subiect, inchei acest articol cu o intrebare pe care mi-a adresat-o un fost coleg de facultate, in prezent un fermier mediu, de succes, cu peste 300 de hectare, in sud-estul tarii. El m-a intrebat „Ce as putea face ca sa scada, in timp, rezerva danatorilor culturilor agricole ?”. In cei peste 13 ani de activitate, in domeniul entomologiei agricole, el a fost singurul fermier care mi-a pus aceasta intrebare. Toti fermierii ar trebui sa isi puna aceasta intrebare, mai ales in contextul pactului verde european, care va aduce schimbari serioase in agricultura. Pana atunci va urez recolte bogate la porumb si sper sa nu mai avem vijelii asa puternice, asa cum s-a intamplat la finalul lunii iulie.
Dr. ing. Georgescu Emil
INCDA Fundulea
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!
