In cursul saptamanii trecute au avut loc discutii de o importanta majora pentru viitoarea politica agricola comuna (PAC), atat in Consiliul Ministrilor Agriculturii din statele membre (SM), cat si in Parlamentul European.
Consiliul a cazut de acord asupra pozitiei sale de negociere cu privire la pachetul de reforma a politicii agricole comune (PAC) dupa perioada de tranzitie
Acordul obtinut sub presedintia germana privind cele 3 regulamente ale refomei PAC (regulamentul privind planurile strategice nationale, regulamentul de finantare si monitorizare si regulamentul organizarii comune de piata) cuprinde angajamente solide din partea statelor membre pentru o ambitie mai ridicata privind protectia mediului si combaterea schimbarilor climatice, cu instrumente precum eco-schemele obligatorii si conditionalitati de mediu sporite.
In privinta obiectivului de distribuire mai echitabila a platilor directe, ministrii agriculturii au decis ca se lasa la latitudinea guvernelor nationale aplicarea plafonarii la 100.000 Euro (la plata de baza, cu deducerea salariilor) sau a platii redistributive. Pentru a compensa diferenta fata de media europeana, tarilor care aplica SAPS li s-ar permite acordarea in continuare a ANT pana la sfarsitul perioadei de programare (2027), cu o rata de descrestere de 5% anual. Se mentine plafonul de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce usureaza povara adminsitrativa in Romania, unde peste 95% dintre beneficiarii platilor directe primesc sub 2000 euro/an.
Procentul din platile directe pentru eco-scheme (pentru mediu si clima) propus este de 20%. Eco-schemele vor fi obligatorii pentru SM, dar voluntare pentru fermieri. In acelasi timp, pozitia convenita permite statelor membre sa aiba flexibilitatea necesara in modul in care acestea ar atinge obiectivele de mediu. De exemplu, ar exista o faza pilot de doi ani pentru invatarea implementarii eco-schemelor, iar statele membre ar beneficia de flexibilitate cu privire la modul de alocare a fondurilor in cadrul diferitelor practici ecologice.
Un element nou adus in discutie, pe fondul crizei sanitare din acest an, a fost propunerea ca statul membru sa poata decide ca 1% din platile directe sa fie platit fermierului cu conditia ca acesta sa foloseasca aceasta suma drept contributie la un instrument de gestionare a riscurilor, deoarece s-a ajuns la concluzia ca este nevoie de masuri generale pentru reducerea riscurilor, iar alocarile din Pilonul II pentru acest scop, avand caracter optional, sunt insuficiente.
Din acest moment, Consiliul are mandatul politic de a incepe negocierile cu Parlamentul European, care este co-legislator, in vederea realizarii unui acord general.
La randul sau, Parlamentul European si-a adoptat pozitia cu privire la reforma politicii agricole comune.
Compromisul referitor la „arhitectura verde” din regulamentul pentru planul strategic al PAC include:
- in ceea ce priveste conditionalitatea, anumite cerinte sunt eliminate (in special in ceea ce priveste identificarea si urmarirea animalelor);
- alocarea obligatorie a 30% din platile directe pentru eco-scheme;
- 35% pentru cheltuielile de mediu si clima in cadrul Pilonului II (dezvoltare rurala), incluzand zonele cu constrangeri naturale;
- clauza generala de revizuire pentru planurile PAC in 2025, pentru a le adapta la legislatia climatica si de mediu.
Mai buna directionare a platilor directe: Parlamentul sprijina propunerea Comisiei privind plafonarea, reducerea platilor catre fermele mai mari, sprijinirea fermierilor mici si tineri. Tinerii fermieri (de pana la 40 ani) care se instaleaza pentru prima data in agricultura vor primi o prima de instalare de 100.000 euro si plati directe suplimentare timp de 7 ani (in loc de 5, cum este in prezent).
Planuri strategice si abordare bazata pe performanta: Parlamentul s-a indepartat de abordarea bazata pe performanta a propunerii Comisiei, introducand elemente de conformitate.
Tot in cadrul discutiilor-maraton din Parlamentul European, s-a insistat pentru introducerea de masuri pentru a ajuta fermierii sa faca fata riscurilor si potentialelor crize viitoare, dar si pentru sanctiuni mai mari atunci cand beneficiarul platilor incalca in mod repetat regulile, de pilda pe cele legate de protejarea mediului sau de bunastarea animalelor. Acest lucru ar putea sa duca la penalizari de 10% din sumele la care are dreptul fermierul (in crestere fata de 5% in prezent). Eurodeputatii doresc, de asemenea, sa fie instituit un mecanism ad-hoc al UE care sa solutioneze reclamatii inregistrate.
Comunicat de presa APPR
