Vrem legume? Combaterea daunatorilor din spatiile protejate, indispensabil (II)!

Publicat de

In acest articol, continuam seria informatiilor despre combaterea daunatorilor din spatiile protejate. In vegetatie, nematozii galicoli ai legumelor si viermii sarma din sere si solarii se combat cu: Nemathorin 10 G, in doza de 15 kg/ha, cu Vydate 10 G, in doza de 30-55 kg/ha. Vydate 10 G combate daunatorii in perioada de vegetatie (musculita alba de sera-Trialeurodes vaporariorum, nematodul galicol al radacinilor – Meloidogyne incognita, nematodul tulpinilor si bulbilor – Ditylenchus dipsaci), iar acesta se incorporeaza in sol, la 10 cm adancime, inainte de repicarea rasadurilor sau inainte de irigare. Aceste doua produse sunt clasificate in randul celor toxice si pot fi folosite doar de utilizatorii profesionisti.

Atentie! In spatiile unde anul trecut a fost semnalata prezenta paianjenului rosu comun, tripsului comun si a celui californian, dar si a paianjenului lat este obligatoriu sa se efectueze dezinsectia scheletului serelor si al solariilor. Se poate folosi Vertimec1,8% EC, in doza de 0,6 – 1,0 l/ha (dupa gradul de infestare). Produsul are dublu efect, insecticid si acaricid.

Danatorii problema…

In cele ce urmeaza, vom reaminti principalii daunatori care pot produce probleme viitoarelor culturi. Intr-o prima etapa sunt importanti: nematodul galicol al radacinilor, coropisnita, viermii sarma, viermii albi, viermii cenusii, paianjenul lat, limacsii si melcii cu cochilie. Dupa cresterea plantelor si pe parcursul vegetatiei (aprilie, mai) apar probleme cu: paianjenul rosu comun, tripsul Californian, tripsul tutunului, musculita alba de sera, paduchele castravetilor, etc.

(fig. 1)

Meloidogyne incognita Chitwood, cunoscut popular sub numele de nematodul galicol al radacinilor, s-a demonstrat pe parcursul anilor ca este o specie foarte raspandita in tara noastra, in toate regiunile, dar numai in conditii de sera sau solarii. Acest daunator ierneaza ca femele sau larve de varsta a II-a. Pentru dezvoltare sau/si pentru un numar sporit de generatii, daunatorului ii sunt necesare temperaturi ridicate, de aceea in Romania specia nu se gaseste in camp, ci numai in conditii de spatii protejate. Fiind termofil, nematodul galicol are 8-10 generatii/an, la o temperatura optima cuprinsa intre 20-30°C. Nematodul provoaca pagube mari la castraveti, tomate, vinete, si mai mici la salata, ardei si morcovi. Plantele atacate se recunosc dupa faptul ca prezinta pe radacini gale de diferite dimensiuni (fig. 1), pana la 5 cm diametru, forma si marimea lor variaza in functie de planta gazda, efectivul populatiei de nematozi, precum si de conditiile de mediu (temperatura si umiditatea din sol). Plantele atacate puternic se vestejesc, dar la un atac slab sau la inceputul atacului, planta infestata nu are caractere deosebite fata de cea sanatoasa. Infestarea plantelor are loc imediat dupa transplantarea lor, iar primele simptome se observa la 3-4 saptamani. La o infestare de 30-40% la tomate, productia scade cu 10-20%, iar la o infestare de 100% pierderile pot ajunge pana la 50%. Pentru a combate acest daunator trebuie sa tineti cont de: dezinfectarea uneltelor, controlul rasadurilor, distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare, cultivarea de soiuri rezistente si efectuarea de tratamente cu produse nematocide. Materialul vegetal saditor este recomandat a se procura din surse sigure si se controleaza amanuntit prin metodele generale si specifice recomandate pentru depistarea nematozilor. Umiditatea in exces favorizeaza raspandirea daunatorului.

Gryllotalpa gryllotalpa L. (coropisnita), ierneaza ca adult (fig. 2) sau larva de varsta a III- a, in sol la 30-40 cm adancime. Lucrarile solului cu cultivatorul, prasilele mecanice si manuale, toamna, inainte de retragerea daunatorului la iernat, distrug un numar mare de oua, larve si adulti, iar aceste lucrari chiar daca sunt efectuate in perioada de repaus din spatiile protejate, contribuie la reducerea populatiilor daunatorului. In prezent, cele mai bune rezultate (la semnalarea atacului de coropisnite) se obtin prin aplicarea tratamentelor la sol, cu produse granulate, avizate pentru combaterea daunatorilor de sol, sau cu momeli toxice.

(fig. 2)

Agriotes sp.viermii sarma sau gandacii pocnitori, ierneaza in sol ca larva de diferite varste (fig. 3) si ca adult. Dupa insamantare, larvele se hranesc cu boabele, carora le rod embrionul, patrunzand in endosperm, lasand intact doar tegumentul. Cultura atacata prezinta goluri mari la rasarire. Dupa rasarire, atacul continua, plantele fiind roase in zona coletului sau la zona de ramificatie a radacinii. Atacul larvelor de viermi sarma se manifesta in special in primaverile reci si umede, in solele unde s-a insamantat la adancime si plantele rasar cu intarziere. Pentru prevenirea atacului viermilor sarma, cele mai importante sunt masurile profilactice, iar in cazul unui atac puternic este important aplicarea pesticidelor, in dozele omologate.

(fig. 3)

Melolontha melolontha L. (carabusul de mai) ierneaza in sol, ca larva (fig. 4) si/sau adult. Larvele ataca radacinile plantelor mai subtiri sau mai groase, ce sunt complet distruse, iar plantele tinere se usuca. Pe radacinile atacate, larvele produc rani in care se instaleaza si microorganisme patogene care accelereaza procesul de degradare. Preventiv si curativ se recomanda combaterea chimica.

(fig. 4)

Agrotis segetum Den. et Schiff. (buha semanaturilor), alaturi de alte specii inrudite, ierneaza in sol ca larva complet dezvoltata, la 20-40 cm.. Larvele complet dezvoltate, sau cele retrase in sol, toamna si primavara, rod boabele (semintele) in curs de germinare, reteaza plantele de la colet (fig. 5), ataca, ca si precedentele sistemul radicular, iar masurile de control sunt similare.

(fig. 5)

Polyphagotarsonemus latus Banks. (paianjenul lat), daunatorul este prezent in sere pe tot parcursul anului, si ierneaza in stare activa pe culturile (plantele care rezista iernii) de unde poate fi transportat in solarii si camp prin rasaduri si pe corpul adultilor de Trialeurodes vaporariorum, afide si diferite specii de diptere. Specie polifaga, ataca in sere, solarii si camp, preferand ardeiul gras si tomatele. Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali, fructe), indeosebi partea inferioara a frunzelor ce se rasucesc marginal, pe organele atacate apar depigmentari, plantele stagneaza din crestere, butonii florali sunt avortati (fig. 6), iar frunzele tinere cad. Atacul poate compromite recolta. Tratamentele de combatere se pot face cu Vertimec 1,8 EC, in doza de 1,0-1,2 l/ha.

(fig. 6)

Deroceras agreste L. (limaxul cenusiu) (fig. 7) alaturi de alte specii si melcii cu cochilie, iernand sub forma de ou, in sol la 20-30 cm adancime. Sunt foarte des intalniti in spatiile protejate (plantele rasadite) unde pot produce pagube importante in anii cu ierni blande, urmate de primaveri umede si racoroase. Odata cu aparitia plantelor, larvele si adultii rod plantele in curs de rasarire. Mobilizarea solului cu grapa rotativa la 14-16 cm adancime distruge o parte din populatia de limacsi si a locurilor lor de adapost. Tratamentele de combatere se pot face cu: Agrosan B, in doza de 15 kg/ha, sau Optimol 4, in doza de 15 gr/10 m2.

(fig. 7)

Musculita alba de seraTrialeurodes vaporariorum daunator eliminat la temperaturii sub 0°C, (cazul spatiilor protejate care raman neincalzite in decembrie-ianuarie). Combaterea daunatorului se poate asigura prin distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare sau (in cazuri exceptionale), inainte de plantarea rasadurilor, prin dezinsectia schelelor serelor si a solului. De asemenea, rasadurile utilizate pentru plantare trebuie sa fie certificate ca libere de daunator. Daunatorul este periculos atat prin pagubele pe care insecta le produce in mod direct (adultii si larvele colonizeaza frunzele si lastarii, din care sug continutul celular, frunzele se ingalbenesc, se usuca si cad), cat si pentru cele de care este indirect responsabila. Musculita alba este un vector de transmitere important pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin substante dulci, favorizeaza instalarea unor ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 238 - martie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News