Fermierii mizeaza tot mai mult pe cultura de mazare

Publicat de

Doi daunatori ai culturii de mazare mai putin cunoscuti de catre fermieri

In ultimii ani, fermierii au „redescoperit” cultura de mazare si beneficiile ei, atat asupra solului, cat si in asolament. Principalul motiv pentru „renasterea” acestei leguminoase pentru boabe „minune” il constituie diferitele stimulente financiare primite de catre fermieri in cadrul programelor europene, cum ar fi plata pentru inverzire. In acest an, se preconizeaza ca suprafetele cu mazare vor creste si mai mult. In Romania, marea majoritate a suprafetei destinate acestei culturi este cultivata cu mazare de primavara. In general, mazarea este considerata ca fiind o cultura usoara, mai ales daca avem soiuri de tip „afila”. Din punct de vedere al protectiei acestei culturi, fermierii considera ca cele mai mari probleme sunt cauzate de buruieni, mai ales cand mazarea se afla in primele faze de vegetatie, dar si la recoltat, cand nu avem in camp soiuri de tip „afila” (plantele cad si se pot imburuiena). Din lumea insectelor fitofage, care isi „fac veacul” pe campurile noastre, principalul daunator al acestei leguminoase este gargarita mazarii (Bruchus pisorum). In acest articol nu voi vorbi despre acest daunator. In schimb voi scrie, mai in detaliu, despre alti doi daunatori ai mazarii, mai putini cunoscuti de catre fermieri, dar care in anumite conditii pot fi la fel de periculosi.

Descriere, mod de daunare

In Romania, gargarita frunzelor si radacinilor de leguminoase (Sitona lineatus) este considerat al doilea daunator al culturilor de mazare, ca importanta economica, dupa Bruchus pisorum. Se intalneste atat in Europa, cat si in Asia sau Africa de Nord. La noi in tara acest daunator se gaseste in toate zonele unde se cultiva mazarea, dar cu preponderenta in sud, sud-est sau est.

Adultul are corpul de 3,5- 5 mm lungime, culoare neagra. Capul are rostrul scurt si lat, antenele geniculate, ochii sunt mari, globulosi. Larva are corpul arcuit, alb, cu capul galben-brun, iar la completa dezvoltare are o lungime de 5-6 mm. Daunatorul prezinta o generatie pe an, ierneaza sub forma de adult in resturile vegetale de pe sol. In luna aprilie, cand temperatura aerului depasesete 18°C, intensitatea luminoasa, 30000 lucsi, iar viteza vantului este de minimum 0,6 m/s, adultii ies din locurile de iernare si se deplaseaza prin zbor sau mers spre noile culturi de mazare sau alte plante leguminoase cu care incep sa se hraneasca. Longevitatea adultilor este de 2-3 luni, timp in care se hranesc, se imperecheaza si depun oua.

Referitor la modul de daunare, adultii rod marginal foliolele frunzelor, in forma de „U”, acesta fiind cea mai caracteristica forma de atac. Cel mai periculos este atacul larvelor la radacina. Acestea rod nodozitatile si apoi radacina in sine, facand galerii adanci si neregulate. La atacuri mai mari, plantele stagneaza in crestere si se pot usca. Daca in perioada primaverii, cand plantele de mazare se afla in primele faze de vegetatie, este seceta si temperaturi ridicate, atunci atacul adultilor de Sitona lineatus poate fi ridicat, iar in acest caz, pagubele de recolta pot fi insemnate. Incalzirea globala, desprimavararea brusca (cresterea brusca a temperaturilor sau temperaturi mai ridicate decat mediile multianuale), poate avea drept consecinta aparitia mai timpurie in natura a adultilor de Sitona lineatus, in unele cazuri, chiar in ultima decada a lunii martie.

Gargarita punctata a mazarii (Tychius quinquepunctatus) poate pune probleme acestei culturi in tara noastra, in anumiti ani. Este un daunator mai putin cunoscut de catre fermieri si adesea, acestia o confunda cu „surata” mai cunoscuta, si anume, Bruchus pisorum.

Adultul are corpul de 3,5-4,0 mm lungime, culoarea fiind variabila cu nuante metalice. Pe partea dorsala a corpului prezinta benzi si pete mai deschise la culoare, fiind dispuse liniar, sub forma unui desen. Picioarele sunt prevazute cu zimti, in timp ce aripile posterioare sunt mai scurte decat abdomenul. Larva are corpul de culoare alb-galbuie, la completa dezvoltare ajungand la o lungime de, aproximativ 3,5 mm. Daunatorul prezinta o generatie pe an, ierneaza sub forma de adult in sol, la mica adancime. Primavara, adultii apar esalonat la suprafata solului, incepand cu sfarsitul lui martie pana in luna mai. Caracteristic acestei specii este zborul adultilor pe distante lungi. In mod normal, copulatia are loc in luna mai, cand plantele de mazare sunt in faza de inflorire, depunerea oualelor avand loc in ovarul florilor sau in pastaile in curs de formare. Femelele depun intre 4 si 12 oua, perioada de incubatie fiind cuprinsa intre 6 si 10 zile. Durata stadiului larvar este cuprinsa intre 20 si 30 de zile. La sfarsitul acestei perioade, larva roade un orificiu rotund in peretele pastaii, pe care o paraseste, ajungand in stratul superficial al solului, unde se impupeaza. Dupa 6-8 zile apar adultii noii generatii, care dupa o perioada de hranire de cateva saptamani cu diferite leguminoase spontane sau cultivate, se retrag in sol pentru diapauza.

In ceea ce priveste modul de daunare, adultii ataca partile aeriene ale plantelor de mazare (tulpini, lastari, frunze sau organe florale). Larvele ataca florile si boabele in formare, pe acestea din urma le rod in interiorul pastaii. Spre deosebire de gargarita mazarii (Bruchus pisorum), ale carei larve se dezvolta in interiorul unui singur bob, la gargarita punctata, larvele rod boabele din exteriorul lor.

In primavara anului 2012, in prima decada a lunii mai, in vestul judetului Calarasi am constatat un atac foarte ridicat al adultilor gargaritei punctate (Tychius quinquepunctatus) la plantele de mazare.

Conditiile meteo din acea perioada s-au caracterizat prin temperaturi foarte ridicate (chiar peste 30°C) si seceta. In urma atacului, o parte din plantele de mazare din sola analizata s-au uscat. A fost o situatie mai putin intalnita in practica, dar nu imposibila. In acel an, nivelul populatiei acestui daunator a fost foarte ridicat. De asemenea, sola cu mazarea puternic atacata a fost amplasata in apropierea unei sole cultivate cu mazare anul precedent. Dupa 2012, am constatat prezenta gargaritei punctate an de an in culturile de mazare sau alte leguminoase, tot in acea zona sau in zonele invecinate, dar atacul nu a mai fost asa de puternic. Cu toate acestea, desi in teorie, atacul larvelor gargaritei punctate este mai periculos, in unii ani, in anumite situatii, putem avea probleme si cu atacul adultilor, care pot distruge plantele.

Pentru a preintampina aceste neplaceri, este important sa monitorizam culturile de mazare, in perioadele critice (rasarit-primele faze de vegetatie si inflorire). Desi fermierii considera ca mazarea este o cultura usoara, cu toate acestea nici ea nu este ferita de pericole, asa ca trebuie sa fim cu ochii pe ea.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 238 - martie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News