Ce daunatori ne fac probleme in aceasta perioada in cultura de porumb?

Publicat de

Prof. univ.dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

Chiar daca porumbul s-a semanat cu intarziere, din cauza primaverii capricioase, Consiliul International al Cerealelor (IGC) a revizuit in scadere prognoza sa privind stocurile globale de porumb la sfarsitul sezonului 2017/2018. Asta, in contextul in care se asteapta totusi productii in crestere, Consiliul facand o estimare pentru utilizarea industriala (etanol) a porumbului mai mare in China. Porumbul este una din culturile majore din Romania, cultivatorii de porumb, cei instruiti, si-au tratat samanta cu produse din grupa neonicotinoidelor si astfel au evitat actiunea daunatorilor majori din perioada rasaririi porumbului (Tanymecus dilaticollis,Agriotes spp., viermii albi sau cenusii, eventual puricii cerealelor).

Dauanatorii problema din timpul verii

In continuare vom face referire la posibilitatea aparitiei, la inceputul verii, a unor daunatori care pot crea probleme culturii de porumb, in cursul lunilor de vara: viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis), omizilestiuletilor de porumb (Helicoverpa armigera).

  • Viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) ataca in iunie-septembrie, in stadiul de adult. Adultul este polifag, femela are corpul de 4,2-6,8 mm lungime masculul de 4,4-6,6 mm, de culoare galbena pana la verde, iar pe elitre prezinta trei benzi longitudinale care se pot contopi. Pagubele importante sunt produse de larve, care oricum, in aceasta perioada nu mai sunt active. Precipitatiile din lunile iunie-august, refac sistemul radicular al porumbului, atacat de larvele daunatorului, in timp ce temperaturile scazute, insotite eventual de precipitatii in luna iunie, impiedicdistrugerea plantelor de porumb. In cazul acestei specii, atacul larvelor prezintimportanteconomica, iar atacul adultilor este important numai in loturile de hibridare unde distruge organele florale (la porumbul pentru consum o densitate de peste 20 adulti/stiulete nu reduce semnificativ productia). De asemenea, precipitatiile din vara-toamna, favorizeaza depunerea si supravietuirea oualor depuse. Un numar mare de plante la hectar, favorizeaza dezvoltarea populatiei speciei, dar in acelasi timp prin scaderea presiunii exercitatade daunator asupra unei plante.

La porumb, in perioada dinaintea infloririi acestuia, adultii (fig.1) se hranesc la inceput cu frunze, pe care apar dungi sub forma de rosaturi alungite (fig. 2), albicioase, asemanatoare cu cele produse de gandacul balos al ovazului. Numai ca, la Diabrotica, rosaturile sunt mai late si mai lungi. Aceste atacuri produse de viermele vestic al radacinilor de porumb, apar in cursul lunii iulie, chiar inceputul lunii august, fiind mai tarzii decat cele produse de gandacul ovazului. Cand incepe inflorirea porumbului, adultii nu mai ataca frunzele. La inceput ei se hranesc cu polen, iar apoi ataca matasea abia aparuta (fig. 3). Daca atacul se produce inainte de polenizare pot aparea stiuleti sterili. Dupa inflorire adultii se intalnesc pe varful stiuletelui in formare unde se hranesc cu resturi de matase, cu boabele in faza de lapte. Boabele din varful stiuletelui pot fi complet distruse. Atacul produs de adulti este periculos cand acestia sunt in numar foarte mare, inainte de polenizare. In general, dauna produsa de adulti este de importanta secundara si aproape fara importanta.

Pentru prezenta adultilor in acelasi an, PED-ul este de 5-10 adulti/planta (depinde de linia sau hibridul cultivat). Se poate urmari evolutia populatiilor de adulti a daunatorului si cu ajutorul capcanei galbene adezive (fig. 4), instalata intr-o sola cultivata cu porumb. De baza in combaterea daunatorului, ramane tot aplicarea metodelor chimice.

  • Sfredelitorul porumbului-Ostrinia nubilalis este daunatorul cel mai periculos dupaparitia paniculului si este intalnit in toate zonele cultivate cu porumb din tara noastra, atacand diferite organe ale plantei. Pierderile provocate se pot ridica la 40% din productia de boabe. Daunatorul este deosebit de important atat prin pagubele directe pe care le produce, cat mai ales prin favorizarea instalarii patogenilor (temutele ciuperci producatoare de micotoxine), si impiedicarea recoltarii mecanizate, deoarece atacul la tulpina determina frangerea acesteia. Acest daunator prezinta doua generatii/an, in zona de sud si centrala a tarii sau o generatie/an, in regiunile nordice sau situate la altitudine. Fluturii apar la sfarsitul lunii mai. Adultul are corpul de 13-15 mm, cu anvergura aripilor de 25-30 mm lungime si prezinta dimorfism sexual (fig.5), zborul in masal acestora inregistrandu-se in zilele calduroase, spre seara, in ultima decada lunii iunie in zonele sudice si in prima decada lunii iulie in restul Romaniei. Adultii au o viatnocturnsi o longevitate relativ redusa, de 4-12 zile, in functie de conditiile meteorologice (umiditatea relativridicata aerului prelungeste durata de viata fluturilor). In timpul zilei fluturii stau adapostiti la baza plantelor, pe partea inferioara a frunzelor. Dupcateva zile are loc copulatia si depunerea primelor ponte, pe partea inferioara frunzelor de porumb sau a altor plante, in grupe de cate 20-35 (in medie 22,5 oua), lipite cu o substantaglutinanta (fig. 6). Majoritatea oualor sunt depuse pe frunzele 3-8, mai rar pe frunzele 9-10. Incubatia dureaz8-12 zile. Larvele proaspat iesite din oua, se deplaseazspre teaca frunzei, perforeaztulpina si se hranesc cu maduva tulpinii plantei. Pe frunzele atacate se observa orificii mici, 1-5 mm, uneori acestea au o dispozitie lineara, datorita faptului ca frunza a fost atacata in stadiul de cornet (fig. 7). Cele mai importante daune sunt produse de larvele din stadiile III-V, care sapagalerii in tulpina (fig. 8), panicul sau stiulete. Cavitatile formate in tulpina afecteaza dezvoltarea plantelor, determinand, totodata, frangerea tulpinilor (producand dificultati majore in recoltarea mecanizata a culturii) sau a stiuletilor, instalarea patogenilor, si implicit scaderea productiei. Ostrinia nubilaliseste considerat vector al sporilor patogenului producator de micotoxine Fusarium verticillioides de la suprafata plantei la stiulete. Stiuletii atacati sunt mai mici. Atacul daunatorului se manifesta cu intensitate sporita in anii cu precipitatii sporite. Fluturii se hranesc cu polenul florilor de la diferite specii de plante, neproducand pagube. Orificiile realizate de catre larve sunt de 2 mm, iar in dreptul lor se observa un rumegus fin, de culoare variabila de la alb la brun. Uneori rumegusul se poate observa si pe stiuleti in zona bracteelor (fig. 9) si pe pedunculul stiuletelui. Dinamica populatiei daunatorului este puternic influentatde factorii climatici.

Lupta impotriva acestei specii se bazeaza in special pe masuri preventive, din care toate urmaresc reducerea rezervei biologice din natura. In general este dificil de obtinut o rezistenta la atacul acestui daunator, pastrand calitatile de productie sau combinative, urmarite in procesul de ameliorare. De aceea lucrarile de ameliorare, urmaresc mai mult obtinerea unor linii sau hibrizi toleranti. Atentie! In general, nu se aplictratamente chimice de combatere a daunatorului. In cazul in care atacul este deosebit de puternic si starea de vegetatie a porumbului permite tratamentele terestre, se recomandaplicarea unor insecticide. Practic, masurile care pot fi aplicate pentru limitarea atacului acestei specii se referala cultivarea unor hibrizi rezistenti. S-a observat ca, in general, in stadiul de burduf al cresterii porumbului, apare o reducere a recoltei de 5% pentru fiecare din primele trei larve care patrund in interiorul tulpinii. Pentru a determina daca sunt necesare aplicarea tratamentelor de combatere, in urma constatarii prezentei in camp a plantelor atacate si a larvelor vii se iau in considerare urmatoarele aspecte: costul tratamentului; estimarea pierderilor pe hectar; valoarea recoltei; procentajul de control realizat; productia estimata pe hectar; densitatea populatiei de daunatori.

  • Omida fructificatiilor – Helicoverpa armigera (sinonime: Chloridea obsoleta, Heliothis armigera, H. obsoleta). In Romania este semnalata pe tot cuprinsul tarii, dar produce atacuri semnificative, in unii ani, pe anumite sole, in zona sudica a tarii, la porumb, dar mai ales la tomate. Adultii sunt diferiti din punct de vedere al coloratiei (fig. 10), anvergura aripilor este de circa 35-40 mm. Culoarea larvelor este variata, chiar pe aceeasi planta gazda, de la diferite nuante de verde panala roz, brun sau chiar negru. Larva se poate deosebi de alte specii asemanatoare prin prezenta unei linii duble care se desfasoara pe mijlocul spatelui si prin striuri deschise, ce exista pe fiecare parte a corpului (fig. 11). In conditiile climatice din Romania, specia poate avea 2-3 generatii pe an. Prima generatie se dezvolta in mai-iunie, a doua in iulie si a treia la sfarsitul lunii august. Imperecherea si depunerea pontei se realizeaza in cursul noptii, la cateva zile de la aparitia adult Femelele depun un numar mare de oua (panala 1.000) pe partea inferioara a frunzelor de porumb. Larvele apar dupa aproximativ o saptamana, se hranesc timp de 2-3 saptamani, dupa aproximativ 21 de zile de la ecloziune. Larva matura paraseste planta si organul atacat si se retrage in sol.

La porumb, larvele consuma initial matasea, apoi boabele in faza de lapte ceara din varful stiuletului, producand goluri lineare in partea distalaa acestuia, existand si situatii in care acesta patrunde in cocean. In cursul hranirii, larva elimina excrementele la exteriorul organului atacat, facand mult mai usoara identificarea atacului, chiar daca larva tanara are o homocromie deosebita si se confunda cu organele atacate. Merita sa subliniem faptul ca atacul daunatorului nu prezinta o importanta economica deosebita, deoarece la recoltare, conditionare, varful stiuletelui, cu/si boabele mici sunt eliminate. O importanta deosebita o are atacul daunatorului prin posibilitatea de a permite ciupercilor patogene (producatoare de micotoxine) sa fie prezente pe stiulete (fig. 12).

Retineti! Tratamentele chimice se aplica la porumb, atunci cand atacul in faza de matasire pune problema unei lipse a fecundarii, aspect ce poate fi apreciat numai de catre specialisti si se efectueaza cu insecticide omologate. In anumite situatii, pe stiuletii de porumb pot fi vazuti asa numitii “gandaci de bere” sau “gandaci de picnic” (Glischrochilus quadrisignatus). Sunt gandaci ce apartin familiei Nitidulidae. Sunt cunoscuti de fermierii cu locuintele in apropierea lanurilor de porumb, mai ales, cand in iunie-iulie-august chiar, singuri sau cu prietenii, la o petrecere, beau un pahar cu bere si se trezesc cu niste gandaci ce par a se arunca in pahar. Gandacii adulti sunt mici (3,2-6,3 mm), ovali si negri, cu patru pete rosii portocalii pe elitre si au antene „indoite”. Se pare cin mod obisnuit nu ataca, plante sanatoase, dar afecteaza locurile vatamate ale plantelor. Ei se hranesc cu materialul vegetal care se descompune si este uscat, la porumb, de obicei, daunatorul invadeazstiuletele (fig. 13), in apropierea locurilor vatamate de pasari sau alte insecte si se pot hrani cu matasea porumbului. Glischrochilus quadrisignatus, este cunoscut ca vector al patogenului Aspergilus flavus, producator de micotoxine, la porumb. Combaterea este rareori justificata,la porumb, poate in campurile de hibridare, tratamentul poate fi aplicat cand, ca si la atacul adutilor de Diabrotica virgifera virgifera. Matasea este roasa si nu se mai poate poleniza porumbul. Pentru studiul evolutiei populatiilor daunatorului, se pot folosi capcane, cele mai eficiente includ bere proaspata, sau banane feliate, momeli ce sunt active 7 zile, berea trebuie safie improspatata zilnic.

Combaterea daunatorilor

Este de subliniat faptul, ca pana in prezent, in Romania sunt omologate cateva insecticide pentru combaterea acestor daunatori, mai numeroase pentru combaterea adultilor viermelui vestic al radacinilor de porumb si mai putine pentru Ostrinia, a stadiului de adult: CALYPSO 480 SC (tiacloprid 480 g/l), in doza de 0,150 l/ha, pentru D. virgifera virgifera; DECIS MEGA 50 EW (deltametrin 50 g/l), in doza de 0,250 l/ha, pentru D. virgifera virgifera; FASTAC ACTIVE (alfa-cipermetrin 50 g/l), in doza de 0,6 l/ha, pentru O. nubilalis; FASTER 10 EC (cipermetrin 100 g/l), in doza de 0,150 l/ha, pentru D. virgifera virgifera; FURY 10 EC (zeta-cipermetrin 10%), in doza de 0,2 l/ha adulti (1-2 trat.), pentru D. virgifera virgifera; KAISO SORBIE 5 WG (lamba-cihalotrin 5%), in doza de 0,250 kg/ha, pentru D. virgifera virgifera; KARATE ZEON (lambda-cihalotrin 50 g/l), in doza de 0,250 l/ha adulti (1-2 trat.), pentru D. virgifera virgifera; PYRINEX 25 CS (clorpirifos 250 g/l), in doza de 1,5 l/ha (1-2 trat.), pentru D. virgifera virgifera.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 241 – iunie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News