In articolele trecute ale revistei am scris despre gargarita frunzelor de mazare (Sitona lineatus) care poate sa puna probleme lucernei dar si despre gargarita frunzelor de lucerna (Hypera variabilis). In acest articol voi prezenta succint alti daunatori ai lucernei care pot sa apara in urmatoarea luna si sa produca pagube culturii precum si despre masurile de prevenire si combatere a atacului acestora.
Buburuza lucernei (Subcoccinella 24-punctata)
Este raspandita in Europa, Asia, nordul Africii si SUA. In Romania se intalneste pretutindeni, atacuri importante fiind semnalate in zonele de stepa si silvostepa.
Descriere: Adultul are corpul emisferic, convex dorsal si plan ventral. Partea dorsala este de culoare rosie inchisa in timp ce partea ventrala este neagra. Pe elitre se gasesc 24 de pete nerge, cate 12 pe fiecare elitra, de aici vine si numele in latina a acestei specii. Antenele sunt scurte, maciucate. Lungimea corpului este de 3,0-5,0 mm. Oul este conic, de culoare galbena-inchisa, cu lungimea de 1,0-1,2 mm. Larva are corpul oval-alungit, de culoare galben-deschisa, iar capsula cefalica este roscata. Dorsal si lateral, pe fiecare segment de pe torace si abdomen, prezinta digitatii spinoase, dispuse in siruri transversale, cu peri de diferite marimi. Din acest motiv larvele sunt usor de recunoscut. La completa dezvoltare, lungimea corpului larvelor este de 3,0-3,6 mm.
Pupa la inceput este de culoare galbuie, ulterior devine bruna-negricioasa, cu o lungime de 3,5-4,5 mm. Ca si la larve, pupa este acoperita de peri de culoare galbuie.
Ciclul biologic: prezinta doua generatii pe an, ierneaza ca adult in lucerniere si trifolisti, la baza plantelor sub frunzele uscate. In conditii climatice normale, adultii hibernanti apar la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la temperaturi zilnice mai mari de 11,5-12,5 ºC. Dupa 15-21 zile de hranire are loc copulatia si ponta, care incepe de obicei in prima jumatate a lunii mai pana in iunie. O femela depune oua in grupe de 2-38 bucati, pe fata inferioara a frunzelor de lucerna, fiind fixate intr-o pozitie aproape verticala. O femela poate depune intre 400 si 600 de oua. In mod normal,aparitia larvelor are loc in ultima decada a lunii mai, Durata stadiului larvar este, in medie, de 14-25 de zile, iar durata stadiului pupal, de 5-7 zile. Adultii noii generatii apar la sfarsitul lunii iunie-inceputul lunii iulie. Acestia dau nastere generatiei a II-a care se dezvolta in perioada iulie-septembrie. Insectele ataca diferite specii de leguminoase cultivate si spontane.
Mod de daunare: adultii si larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzei, lasand intacta epiderma superioara. Din acest motiv atacul se recunoaste usor in camp. Frunzele atacate au aspect reticular, ulterior se rasucesc si se usuca.
Pagube: atacul se manifesta in vetre care se extind treptat. Cele mai mari pagube se inregistreaza la coasele II si III, in cazul in care densitatea daunatorului este mare.
Gandacul rosu (Phytodecta fornicata)
Specie raspandita in centrul si sudul Eurpei, in Asia Mica, America de Nord si America de Sud. In Romania se intalneste in toate zonele unde se cultiva lucerna.
Descriere: adultul are corpul alungit, convex-dorsal, de culoare rosie-caramizie, capul fiind de culoare neagra. Lungimea corpului este de 5,0-6,0 mm. Pe fiecare elitra se gasesc cate trei pete negre. Uneori acestea pot sa conflueze sau sa lipseasca. Antenele sunt filiforme, ingrosate spre varf, de culoare roscata. Oul este alungit, de culoare galbena,avand o lungime de 1,5-1,6 mm. Larva este de culoare galben-cenusie, cu capul mai inchis la culoare. La completa dezvoltare, acestea au o lungime de 8-10 mm. Corpul larvelor este ingustat la extremitati si usor bombat dorsal.
Pupa este de culoare galben-portocalie si are corpul acoperit cu peri albi. Lungimea pupei este de 6,0-7,5 mm.
Ciclul biologic: prezinta o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol pana la o adancime de 10-15 cm. Adultii hibernanti apar primavara, la sfarsitul lunii martie-inceputul lunii aprilie, la temperaturi medii ale aerului cuprinse intre 8,0 si 8,5 ºC, hranindu-se cu frunzele si lastarii plantelor. Dupa o perioada de 6-8 zile are loc copulatia. Depunerea pontei esteesalonata, de la inceputul lunii aprilie pana la inceputul lunii iunie. Ouale sunt depuse in grupe de cate 2-20 de bucati pe partea inferioara a frunzelor de lucerna, dar si pe petiol sau lastari. In total, o femela depune intre 500 si 600 de oua. Dezvoltarea embrionara dureaza 4-10 zile, cea larvara dureaza 21-28 zile iar stadiul pupal 5-6 zile. Noii adulti apar esalonat, incepand cu prima decada a lunii iunie pana in august. Dupa o perioada de hranire de 10-18 zile, adultii se retrag in sol pentru diapauza estivala si apoi cea hiemala.
Mod de daunare: Este un daunator specific culturilor de lucerna. Ataca atat larvele cat si insectele adulte. Adultul roade frunzele marginal sau le perforeaza. Larvele rod frunzele dinspre margine inspre centru, iar in stadii mai avansate de dezvoltare, pot consuma frunzele in totalitate lasand intacte doar nervurile.
Pagube: in cazul unor atacuri puternice, productia de masa verde de lucerna este mult diminuata, in special de la primele doua coase.
Gargarita radacinilor de lucerna (Otiorhynchus ligustici)
Este o specie raspandita in Europa, Orientul Apropiat, Caucaz, estul Federatiei Ruse, America. In tara noastra se intalneste in toate zonele cultivatoare de lucerna, dar mai ales in Campia Baraganului si Transilvania.
Descriere: adultul are corpul de culoare neagra, acoperit pe partea superioara cu solzi desi, cenusii cafenii, care formeaza numeroase pete mai inchise la culoare Antenele sunt genunchiate, pubescente, negre, fiind inserate in apropierea rostrului. Lungimea corpului adultului este de 10,0-12,0 mm. Oul este oval, alb-galbui la depunere si apoi portocaliu, cu o lungime de 0,7-0,9 mm. Larva este apoda, alb-galbuie, cu capsula cefalica bruna. Corpul este recurbat, iar tegumentul este acoperit cu peri tari, ingrosati la baza. Lungimea corpului este de 10,0-14,0 mm.
Pupa este galbuie, cu patru excrecente dentiforme pe cap si o lungime de 11,0-12,0 mm.
Ciclul biologic: prezinta o generatie la doi sau la trei ani ! Ierneaza sub forma de larva sau adult in stratul superficial al solului. Adultii hibernanti apar la temperaturi ale solului de 8-12 ºC la adancimea de 10 cm, ceea ce corespunde de obicei cu a doua decada a lunii aprilie-inceputul lunii mai. Gargaritele sunt active, in special noaptea,cand se hranesc intens. Dupa o perioada de hranire, ce se intinde pe durata unei luni, are loc copulatia si depunerea pontei. Deoarece in natura masculii sunt rari, reproducerea se face si pe cale partenogenetica. Depunerea oualelor are loc de la jumatatea lunii mai pana la jumatatea lunii iulie. Acestea sunt depuse la mica adancime in sol, in apropierea radacinilor, in grupe de cate 10-12 bucati. O femela depune intre 400 si 500 de oua ! Larvele apar dupa 10-15 zile de la depunerea pontei si se hranesc cu radacinile plantelor. Durata stadiului larvar este de unul sau doi ani ! De obicei larvele ierneaza p singura data, dar sunt situatii cand larvele pot ierna doi ani. Stadiul pupal dureaza 21-28 de zile.
Mod de daunare: gargarita radacinilor este o specie polifaga. Adultii ataca frunzele diferitelor specii de leguminoase (lucerna, trifoi, bob, mazare), sfecla, capsuni, salata, vita de vie, hamei, etc. Larvele se dezvolta mai ales pe radacinile de lucerna, dar pot fi gasite si pe alte specii de plante. La plantele tinere de lucerna, imediat dupa rasarire, adultii rod frunzele, pe care le distrug. La plantele mai dezvoltate rod frunzele in mod mai neregulat, lasand intacta numai nervura rincipala. Larvele ataca radacinile lucernei, la cele groase rod galerii si canale mai mult sau mai putin superficiale. Daca radacinile sunt subtiri, acestea pot sa fie roase in totalitate. Plantele atacate se ofilesc, ingalbenesc si apoi se usuca.
Pagube: In literatura de specialitate se mentioneaza faptul ca in judetele Iasi, Cluj, Dolj sau Ialomita, in anii ‘80, pagubele de productie au fost de 40-50 % (Perju, 1999).
Principala metoda de prevenire a atacului este cosirea timpurie a lucernei, in cazul in care apar vetrele de atac, dar acest lucru inseamna un minus financiar pentru fermieri.
In prezent, combaterea daunatorilor din lucerniere, este destul de dificila de realizat, datorita existentei unui numar foarte redus de insecticide omologate pentru tratamentele in vegetatie la cultura lucernei. De asemenea trebuie respectat cu strictete intervalul de pauza dintre aplicarea tratamentului si prima coasa de lucerna. Avand in vedere ca insecticidele omologate pentru cultura lucernei sunt, in general, piretroizi de sinteza, trebuie acordata o mare atentie ca in momentul efectuarii tratamentului sa nu fie vant care poate sa duca solutia de stropit (deriva) catre pomii infloriti aflati in apropiere care, in acea perioada, sunt vizitati de polenizatori. Inainte de aplicarea tratamentului ar trebui luate toate masurile de prevenire al atacului cum ar fi graparea lucernierelor in toamna pentru distrugerea adultilor hibernanti sau a larvelor ori cosirea timpurie a lucernei in primavara.
In cazul in care se face un tratament de combatere cu unul dintre insecticidelde omologate, aceste trebuie aplicat dupa aparitia primelor insecte in lucerniera, in primavara sau cand mai mult de 10-15 % din plante au simptome de atac. In practica este foarte dificil de apreciat cat mai exact momentul cand trebuie efectuat tratamentul.
De perspectiva sunt sistemele automate de monitorizare a daunatorilor, care sa emita alerte cat mai exacte asupra celui mai potrivit moment pentru efectuarea combaterii principalilor daunatori din lucerniere. Aceste sisteme consta in capcane entomologice, dotate cu camere de luat vederi, care transmit in timp real imagini cu insectele capturate, direct pe telefonul mobil sau pe calculator. Exista si softuri pentru identificarea daunatorilor prinsi in capcanele automate bazati pe algoritmi de invatare automata (Machine Learning) precum si modele matematice predictive care calculeaza momentul cel mai exact al tratamentului, pe baza capturilor din capcane si a conditiilor climatice. Deocamdata aceste sisteme se folosesc mai mult in livezi, vita de vie, legume sau cultura porumbului, dar, in viitor, ar putea fi folositi si in lucerniere.
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Sursa foto 1: https://www.coleoptera.org.uk/species/subcoccinella-vigintiquattuorpunctata
Sursa foto 2: https://dorsetnature.co.uk/pages-coleoptera/col-14.html
Sursa foto 3: https://www.coleoptera.org.uk/species/subcoccinella-vigintiquattuorpunctata
Sursa foto 4: https://obs37.fr/observatoire/index.php?module=photo&action=taxon&d=coleo&id=322078&ch=s15-ol
Sursa foto 5: https://insecta.pro/taxonomy/854614
