Insectele si vanatoarea de vrajitoare!

Publicat de

Fara voia lor, insectele au ajuns sa fie in mijlocul unor adevarate razboaie mediatice. Unul dintre subiectele preferate, atat in presa scrisa cat si in cea on-line este cel al problemei declinului populatiei albinelor din cauza sindromului depopularii coloniilor (Colony Colapse Disorder-CCD). Aceasta problema a dus la dezbateri accentuate, atat in presa cat si pe retelele sociale privind cauzele acestui declin, principalul vinovat, in opinia multora, fiind insecticidele neonicotinoide. Nu conteaza faptul ca cercetarile serioase, efectuate ani indelungati, nu au reusit sa gaseasca un numitor comun intre neonicotinoide si disparitia populatiilor de albine. Daca pe Facebook sau Twiter scrie ca aceste insecticide sunt „vinovate” atunci asa este!? Este chiar haios, daca nu chiar tragic, cum in epoca moderna, cand stiinta a facut progrese remarcabile, oamenii sa inceapa adevarate vanatoare pe vrajitoare, numai ca au vazut niste postari pe retelele de socializare! Degeaba incerci sa vii cu argumente stiintifice, care nu sfideaza logica bunului simt, pentru multi oameni, ceea ce scrie pe Facebook este litera de lege!
Marea majoritate a aberatiilor care sunt pe retelele de socializare sunt preluate de mass-media si viceversa. Este un fel de cerc vicios.  Cum am putea iesi din acest cerc vicios ? Simplu, sa ne gandim un pic. Sa facem apel la cunostintele de biologie dobandite la scoala generala si in liceu. Ups……tocmai mi-am adus aminte, se incearca reducerea numarului de ore de biologie, pe motiv ca….streseaza elevii si ii incarca cu informatii „inutile”, in viziunea celor care au aceste initiative „reformiste”. Doar, exista surse de informare in ziua de azi, cum sunt retelele de socializare, acolo unde aflam ca daca albinele dispar, „omenirea mai are patru ani de trait”.
Si cum, frica de moarte se afla in mentalul tuturor societatilor (deh, nu toti suntem maestrii Yoga sau calugari budisti), atunci trebuie sa facem ceva sa nu se intample acest lucru. Tot in mentalul colectiv, oamenii de stiinta sunt intruchiparea raului pe pamint. Primii care au intretinut acest lucru au fost producatorii de filme de la Holywood, unde savantii erau vazuti ca niste creatori de monstri (Frankenstein). Acest trend este prezent si in zilele noastre, dar sub alte forme, fiind mentinut in primul rand, cu ajutorul retelelor de socializare. Lumea a uitat ca oamenii de stiinta, in urma cercetarilor efectuate au contribuit la eradicarea multor boli incurabile, iar in domeniul nostru de activitate, au contribuit la cresterea randamentului culturilor si combaterea foametei in multe regiuni ale globului! Lumea a uitat de faptul ca in trecut, milioane de oameni mureau din cauza foametei, multe dintre acestea fiind cauzate de atacul unor boli sau daunatori. Unul din „Frankenstein-ii” moderni sunt insecticidele neonicotinoide. Acestea „omoara” albinele, prin urmare trebuie sa dispara cat mai repede! Daca ii intrebi pe oamenii care gandesc in acest mod, de unde au aceste informatii, ei vor spune ca se uita pe retelele de socializare sau in mass-media !

Care este riscul ca populatiile de Apis melifera sa dispara definitiv de pe Terra?

Acum sa revenim la afirmatia cu disparitia albinelor. Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu aceasta. Sunt de acord cu efectele ei. Fara albine, urmarile pentru agricultura ar fi catastrofale. Dar, haideti sa fim seriosi si realisti un pic. Care este riscul ca populatiile de Apis melifera sa dispara definitiv de pe Terra? Eu imi permit sa afirm ca acest risc este egal cu zero. Una este sa vorbim despre reducerea populatiilor de albine, cu totul altceva este sa vorbim despre disparitia totala a acestora. Acest lucru mi se pare o aberatie? De ce? Cate specii de insecte cunoscute au disparut in ultimul secol? Spuneti-mi numai una? Nu ma refer la speciile mai rare de fluturi, de mari dimensiuni, amenintate cu disparitia sau anumite specii de coleoptere din jungla Amazoniana… Ma refer la speciile de insecte pe care le cunoastem, multe dintre ele daunatoare, altele folositoare (albine sau alti polenizatori). Recent, s-a dat publicitatii un studiu, in urma caruia 40% dintre speciile de insecte sunt amenintate cu disparitia. Dintre acestea fac parte fluturi, molii, albine, viespi, carabusi, libelule, etc. Conform acestui studiu, multe dintre aceste specii ar fi amenintate cu disparitia, in urmatoarele decenii. Asa sa fie oare? Permiteti-mi sa fiu foarte sceptic. De ce? Simplu, sa ne gindim un pic. Cate specii de insecte daunatoare au disparut in ultimul secol? Spuneti-mi numai o singura specie de insecte daunatoare care sa fi fost eradicata de pe Terra? Asta in conditiile in care, in ultimii 50-60 de ani, s-au facut tratamente chimice, pe scara larga, pentru protejarea culturilor de atacul insectelor daunatoare. S-au cheltuit miliarde de dolari pentru cercetari, s-au descoperit noi molecule chimice, folosite in combatere. Cu toate acestea, insectele daunatoare nu au disparut definitiv. Pe lista IRAC (Insecticide Resistance Action Committee), exista unele specii de daunatori ai agriculturii, rezistenti la zeci de substante active. Cum putem spune atunci ca insectele sunt amenintate cu disparitia? Unele dintre ele, dupa decenii si decenii de masuri de combatere chimica intensiva, atat ca tratament la samanta, cat si ca tratament foliar, nu au disparut…

Sa revenim insa la albine…

 Statisticile spun ca populatiile de albine au scazut drastic, in special dupa anul 2000. Au existat cazuri, in care, crescatori de albine din SUA, si-au piedut peste 90 % din efectivele de albine in sezonul rece. S-a demonstrat ca a fost vorba despre Sindromul Depopularii Coloniilor (CCD). Dar, in acelasi timp, nu se stie cu exactitate care sunt factorii care declanseaza acest sindrom. Pana acum se stie ca este vorba despre un cumul de factori. Dar, nici pana in ziua de astazi, in ciuda cercetarilor avansate din acest domeniu, efectuate in SUA, nu se stie care este proportia exacta a fiecarui factor in parte, in declansarea sindromului depopularii coloniilor. Nici pana in ziua de astazi nu s-a reusit declansarea, pe cale experimentala, al sidromului depopularii coloniilor. Desi Lu si colab. (2014) au sustinut ca au reusit acest lucru, in studiul lor, publicat in Bulletin of Insectology, ulterior, specialistii din acest domeniu, au reusit sa demonteze aceste afirmatii. Cu toate acestea, numai daca dam o mica cautare pe YouTube, putem vedea filmulete si reportaje cu descoperirea facuta de Lu, chiar daca, ulterior, afirmatiile acestuia au fost combatute, cu argumente stiintifice logice. Tot revenind la populatia de albine, intr-adevar aceasta a scazut, in multe tari, din SUA sau Europa, dupa anul 2000, dar la ce standard ne raportam? La ce nivel al populatiei? Pai, daca albinele nu ar fi fost exploatate de catre oameni, atunci numarul lor ar fi fost cu totul altul. La fel cum ar fi fost de exemplu cu numarul de bovine, de suine sau de pasari. Ce numar ar fi avut toate acestea, daca nu erau inmultite de catre oameni, pentru beneficiile aduse de aceste specii pentru om? La fel si cu albinele. Numarul acestora este ridicat, fiindca au fost inmultite de catre oameni, fiind exploatate de catre acestia. Prin urmare, au scazut efectivele rezultate, prin inmultirea in timp a albinelor sau cele naturale? Cum putem spune ca albinele vor disparea definitiv? Asa am putea spune ca dispar definitiv efectivele de suine, de exemplu, in urma bolilor? Pe ce baza? Intr-adevar, sunt studii care au scos in evidenta faptul ca populatiile de polenizatori naturali au scazut, in anumite zone agricole, la fel ca si entomofauna utila. Acest lucru nu il contesta nimeni. Dar, putem fi siguri, 100 % ca aceste specii vor disparea definitiv, asa cum putem vedea multe postari, pe retelele de socializare? Insectele sunt pe Terra de sute de milioane de ani. Au supravietuit multor cataclisme naturale, au supravietuit multor schimbari climatice majore de pe Pamant. Toate aceste evenimente le-au ajutat sa evolueze in forma in care le vedem in prezent. Insectele au supravietuit dinozaurilor sau mamutilor, de exemplu. Insectele sunt unele dintre cele mai adaptate fiinte de pe aceasta planeta. Oare vor disparea ele asa usor, in ciuda interventiei, uneori brutale a omului in mediile in care ele isi desfasoara activitatea?
Revenind la albine, intrebarea pe care o pun cei care cunosc mai putin acest frumos domeniu al entomologiei este de ce progreseaza asa lent cercetarile privind cauza declinului populatiilor? Raspunsul este simplu. Datorita complexitatii acestor insecte. In primul rand, albinele sunt niste fiinte sociale. Prin urmare asa trebuie privite. Nu prin prisma fiecarui indivind in parte ci din perspectiva unui super-organism (familia de albine). Acest lucru face destul de dificil studierea lor. Prin urmare, sunt inca multe taine de descoperit in legatura cu aceste frumoase fapturi. Ar trebui sa fim foarte cinstiti cu noi insine. Cati dintre noi privim albinele, din prisma frumusetii lor si cati dintre noi privim aceste insecte prin prisma banilor care ne-ar intra in portofel, de pe urma mierii lor sau celelalte produse ale stupului? Nu este asa ca multi privim albina ca pe o sursa de profit? Nu este asa ca multi din cei care vor ca neonicotinidele sa dispara, fac asta, deoarece cred ca, in acest mod, vor avea profit mai mare? }i alta intrebare? Cati dintre cei care exploateaza albinele, le iubesc cu adevarat? Cati le privesc doar ca pe un simplu mijloc de productie, adica o „masina” de adus bani ? }i atunci, vin alte intrebari… Cum sunt inca foarte multe taine de aflat in legatura cu albinele, pe ce baza, facem afirmatia ca specia de Apis melifera va disparea definitiv de pe Terra? Doar fiindca am vazut niste postari pe o retea de socializare sau o stire alarmista in mass-media? Din cauza asta pornim adevarate campanii si „vanatoari de vrajitoare?
Cineva din lista mea de prieteni, de pe Facebook, isi exprima bucuria ca la noi mai exista insecte, in timp ce in Belgia, marea majoritate a acestora au disparut!!! Eu mi-am exprimat nedumerirea la afirmatia persoanei respective, dar ea continua sa sustina cu tarie afirmatia. Eu i-am cerut argumente logice la ceea ce a spus, dar nu le-am primit. In schimb a sustinut ca eu trebuie sa fiu cel care am argumente. Chestia mi s-a parut foarte haioasa, dar si foarte realista in acelasi timp, caracterizand oarecum societatea moderna. Cineva poate sa spuna cate aberatii vrea, dar tu, daca vrei sa il contrazici, trebuie sa vii cu argumente. Nu sa vina el cu argumente la „prostiile” pe care le debiteaza. }i chiar daca vii cu aceste argumente logice, oamenii, in general sunt narcisisti, nu le asculta si sustin in continuare aberatiile lor. Am observat ca retelele de socializare amplifica narcisismul. Cam asta este, dupa parerea mea, unul dintre mecanismele prin care o idee, odata intrata in mentalul colectiv, nu conteza cat de aberanta este, greu se mai poate schimba.
As putea spune ca este un fel de discriminare. De exemplu, daca in urmatorul numar al revistei as scrie un articol referitor la neonicotinoide si as spune ca acestea ar face totusi rau albinelor, dar fara sa am nicio dovada stiintifica la ceea ce afirm, evident ca marea majoritate a cititorilor ar prelua acest articol, l-ar posta imediat pe retelele sociale, fara sa se gandeasca daca ceea ce scriu acolo, este totusi corect, sau doar aberez. In schimb, am scris atatea articole referitor la pagubele produse de daunatori, culturilor agricole, cum ar fi, de exemplu: ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), am adus si exemple foto, cu sole de porumb compromise de acest daunator, am venit si cu multe argumente stiintifice referitor la impactul interzicerii neonicotinoidelor ca tratament la samanta, asupra fermierilor, si, indirect si asupra apicultorilor (prin eventuala scadere a suprafetelor ocupate cu floarea-soarelui sau rapita). In afara de fermieri, a interesat pe cineva aceste articole ? Aici ma refer la publicul larg. Pe ei ii intereseaza numai ce vor sa auda. Daca as publica o stire, fara baza stiintifica, referitor la declinul albinelor, acel articol, evident ar avea un mare succes la publicul larg si ar intensifica „vanatoarea de vrajitoare, fiindca este exact ceea ce vor ei sa auda ! Nu este o disciminare clara fata de fermieri? Nu ar trebui sa scriu la Consiliul National pentru combatrea Discriminarii? Este cinstit ca doua categorii sociale, fermieri si apicultori, sa fie tratate asa discriminatoriu? S-a ajuns la niste chestii de-a dreptul aberante, ca fermerii sa fie priviti ca niste „Frankensteini” moderni, ca niste mari poluatori ai mediului, ca principalii responsabili ai emisiei gazelor cu efect de sera (mai ales cei din zootehnie). Aceste aberatii sunt prezente, mai ales in mass-media si pe retelele de socializare, din Europa de Vest. Lumea se pare ca a uitat de rolul industriei in poluare sau cel al automobilelor precum si al avioanelor? Toti si-au indreptat atentia asupra agricultorilor. Tocmai cei care sunt fauritorii de hrana, cei fara de care, actuala societate moderna, nu ar exista. Acest lucru il invata elevii, inca din primele clase, la orele de biologie sau stiinte ale Naturii. Ah, dar am uitat, aceste ore vor fi din ce in ce mai putine, in viitoarele programe scolare, ca sa nu fie stresati copiii. Iar peste 10-15 ani, acei copiii, mai putin stresati de orele de biologie si stiinte ale naturii, vor declansa alte „vanatori de vrajitoaresi mai mari decat cele care sunt in prezent, in functie de viitoarele razboaie economice.

 

Cine va avea de suferit?

Fermierii, apicultorii si consumatorii finali. Fermierii, mai ales din Europa, vor avea acces din ce in ce mai restrictionat la progresele stiintei, din cauza vanatorii de vrajitoare, apicultorii, datorita imposibilitatii efectuarii unor cercetatori obiective in domeniu, tot din cauza vanatorii de vrajitoare, precum si consumatorii finali, din cauza scumpirii hranei. Lumea vrea mancare cat mai sanatoasa. Contribuabilii din UE, in special din Europa de Vest spun ca ei platesc taxe si impozite, prin urmare au dreptul sa isi exprime doleantele si anume ca, cantitatea de pesticide sa fie din ce in ce mai mica, chiar sa dispara! Este o dorinta legitima. Le-a explicat insa cineva faptul ca mult hulitele pesticide, sunt medicamente pentru plante si ca daca acestea, ar disparea maine, mancarea ar fi mult mai putina, mult mai scumpa si nu ar ajunge pentru toti?
Din pacate, atat in mass-media cat si pe retelele de socializare, sunt adevarati formatori de opinie, in diferite domenii ale vietii cotidiene, desi, multi dintre ei habar nu au de ceea ce zic. S-au initiat adevarate „vanatori de vrajitoare” in privinta vaccinarii copiilor (drept rezultat, avem adevarate epidemii de rujeola), suntem invatati cum sa mancam sanatos (drept rezultat, au crescut numarul celor cu diferite boli ale metabolismului). Cum, sunt pasionat de fotografie, am vazut ca pe retelele de socializare, dar si in mass-media sunt adevarati „guru” in ale fotografiei, dar, multi dintre acesti „experti” probabil habar nu au ce inseamna gri mediu 18 si tot asa.
„Vanatoarea de vrajitoare” nu a ocolit nici problema neonicotinoidelor si a albinelor. Ce ar trebui sa facem fiecare dintre noi? Simplu, sa ne gandim de doua ori, cand citim asa zisele stiri senzationale si sa intrebam pe cineva care lucreza in domeniu despre acest subiect. Cand citesc stiri alarmiste despre cum ar trebui eu sa mananc, sau despre ce aberatii pot scrie veganii, care este primul lucru pe care il fac? Iau de buna ce scrie pe o retea de socializare? Nu, ma duc la un prieten nutritionist, cu experienta in domeniu si il intreb. Asa ar trebui sa procedeze toti. In felul acesta societatea ar fi mai inteleapta si oamenii mai greu de manevrat. Sunt constient, ca acest lucru, este, din pacate, o utopie.
Acum, poate va intrebati de ce am ales sa scriu acest articol si nu unul referitor la daunatorii de sezon. Cand am fost la o conferinta in Timisoara, in 2015, un profesor spunea despre libertatea presei, dar si despre un pret cu care aceasta vine si anume ca multi spun si scriu aberatii. „Ce am putea face?”, l-am intrebat eu. El a raspuns ca specialistii din fiecare domeniu in parte, trebuie sa reactioneze, cu argumente logice, la ce prostii se spun in mass-media sau pe retelele de socializare, referitor la un subiect sau altul. Prin urmare, am decis sa ii urmez sfatul si sa scriu un articol, care se doreste sa fie o replica la „vanatoarea de vrajitoare” declansata la noi, in privinta insectelor si mai ales la ce aberatii se scriu pe retelele de socializare, o parte dintre ele, preluate si de catre mass-media.

 

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 252 – mai 2019.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

Alți cititori au distribuit recent

S-ar putea să te intereseze

Hot News