Pentru livezi curate, Combaterea daunatorilor, importanta si eficienta (I)!

Publicat de

In conditiile in care fermierii, nu au aplicat in livezile lor, “tratamentele de iarna”, destinate in principal combaterii acarienilor si paduchilor testosi, in cazul in care, nu au aparut frunzele sau florile (pentru ca, in general produsele aplicate cu acest prilej) sunt fitotoxice, se mai pot aplica acest tip de tratamente. In cele de mai jos, vom face descrierea unora dintre daunatorii cei mai periculosi, aduc informatii despre modul de atac si de recunoastere, dar si metodele de combatere.

– Acarianul galicol al frunzelor de parEriophyes pyri. Ierneaza sub forma de femela, sub solzii mugurilor, iar in luna martie, odata cu pornirea in vegetatie a pomilor, femelele parasesc locurile de iernare si incep sa se hraneasca. La sfarsitul lunii martie, femelele patrund prin cuticula inferioara a frunzelor in tesuturile asimilatoare, si depun oua. Dezvoltarea populatiei are loc in interiorul acestor tesuturi, acarienii migrand pe suprafata frunzei, cautand tesuturi sanatoase in care se inmultesc. Atacul se manifesta ulterior, prin aparitia pe frunze a unor basicari de culoare verde, apoi brune, iar in final tesuturile se necrozeaza si devin brune-negricioase (fig. 1). Frunzele atacate se rasucesc, iar in scurt timp se usuca. Se recomanda aplicarea a 1-2 tratamente cu produse sistemice, in perioada migrarii formelor hibernante din locurile de iernare (mugurii dorminzi).

fig. 1

 – Puricele melifer al paruluiCacopsylla pyri, ierneaza in stadiul de adult in diferite adaposturi. Adultii parasesc locurile de iernare incepand cu a treia decada a lunii februarie sau cu prima decada a lunii martie, in functie de temperatura. Dupa cateva zile are loc imperecherea si apoi depunerea oualor primei generatii, in jurul mugurilor sau pe lastari, in cazul in care mugurii florali sau foliari sunt avansati in dezvoltare. Cele mai mari daune sunt produse de catre larve care ataca mugurii, lastarii, frunzele, florile si fructele abia formate. Organele atacate sunt acoperite de dejectii zaharoase, pe care se instaleaza ciuperci din genul Capnodium (fig. 2).

Capnodium (fig. 2)

– Paduchele verde al maruluiAphis pomi, ierneaza in stadiul de ou de rezistenta pe lastarii relativ subtiri. Larvele de fundatrix aparute primavara, migreaza pe fata inferioara a frunzelor si pe noii lastari. La inceput colonizeaza mugurii florali (fig. 3) si foliari, apoi frunzele si fructele tinere. In urma intepaturilor, lastarii nu se mai dezvolta normal, se rasucesc, frunzele tinere se deformeaza, raman mici, cu aspect clorotic. Butonii florali avorteaza si se usuca, iar pedunculii lor raman mult timp atarnati pe ramuri. Organele atacate sunt acoperite cu dejectii zaharoase, pe care se dezvolta ciupercile din genul Capnodium. Din aceasta cauza se formeaza pe diferite organe atacate, un strat de culoare neagra (fumagina), impiedicandu-se respiratia, transpiratia etc. {n primavara si vara avertizarea tratamentelor se face la semnalarea primelor colonii de afide pe frunze. Pragul economic de daunare (PED) este de 4-10 oua/10 cm ramura (pana la dezmugurit) sau 8-10 colonii/lastar. Taierile de rodire care se aplica in tehnologia de cultura a marului (chiar si la inceputul primaverii), pot indeparta cea mai mare parte a ramurilor pe care sunt depuse ouale de rezistenta.

Mugurii florali (fig. 3)

– Paduchele verde al piersiculuiMyzodes persicae. Are ouale de iarna depuse pe piersic. Eclozeaza incepand cu prima sau a doua decada a lunii martie, proces care poate sa dureze in functie de conditiile climatice, 21-30 de zile. Forma fundatrix da nastere la mai multe generatii de fundatrigene in decurs de 3-4 saptamani. Ultima generatie de femele aripate migreaza pe diferite specii de plante. Unele colonii mici de afide raman pe piersic, unde traiesc si se inmultesc tot timpul anului, formeaza colonii pe partea inferioara a frunzelor, pe care le inteapa sugand seva. Din cauza atacului tesuturile se necrozeaza, iar frunzele se rasucesc, formand pseudocecidii, iar daca atacul este puternic, frunzele se ingalbenesc si se usuca.

– Paduchele negru al ciresului – Myzus cerasi. Ierneaza ca ou de rezistenta pe scoarta ciresului. Incepand cu luna aprilie, apar formele fundatrix, care se deplaseaza pe ramuri si partea inferioara a frunzelor, intepandu-le si absorbind seva din tesuturi. Primavara devreme colonizeaza frunzele si varfurile lastarilor de cires. La invazii mari, frunzele sau chiar florile si fructele pot fi acoperite complet de colonii de paduchi. In urma atacului, frunzele se rasucesc, se brunifica si se usuca, luand forma unor buchete, iar lastarii se curbeaza, se usuca, ducand la stagnarea cresterii si la slabirea puterii de fructificare. La invazii puternice, pomii stagneaza in crestere, iar puterea de fructificare a pomilor slabeste. La aparitia primelor colonii de afide se face avertizarea tratamentelor si se repeta tratamentele pana la disparitia acestora. PED-ul este de 50 oua/m de ramura sau 10% lastari atacati.

– Paduchele testos din San JoséQuadraspidiotus perniciosus ierneaza in stadiul de larva primara, pe scoarta tulpinilor, a ramurilor si a lastarilor. In primavara, cand temperatura depaseste 7°C, larvele isi reiau activitatea, hranindu-se intens. In cursul lunii aprilie, ele naparlesc si se transforma in insecte adulte, de ambele sexe. La aparitie, larvele migreaza pe tulpinile si lastarii tineri. Dupa 24-48 de ore de la aparitie, ele isi fixeaza rostrul in substratul alimentar, si la adapostul scutului protector in formare si se hranesc absorbind sucul celular. Pomii atacati stagneaza in dezvoltare, se usuca incepand de la varf, iar in decurs de cativa ani, se usuca in totalitate. Aplicarea de tratamente chimice de iarna se face cand temperatura depaseste 4°C, inainte de aparitia frunzelor sau a florilor, si de vara, la avertizare cu produse selective. La un examen atent se disting carapacele insectelor fixate de substrat, iar in jurul lor pete roscat-violete (fig. 3). Primul tratament se aplica la 5-7 zile de la aparitia primelor larve mobile.

 – Paduchele testos al prunuluiParthenolecanium corni ierneaza in stadiul de larva de varsta a doua, pe ramuri, tulpini sau sub frunzele cazute. Corpul lor este acoperit cu un scut subtire de ceara (carapace) care le apara de intemperii (fig. 4). La sfarsitul lunii martie, cand temperatura aerului trece de 7°C, sub actiunea razelor solare, stratul de ceara se dizolva si larvele tinere migreaza pe lastari, unde se si fixeaza. Este unul dintre principalii daunatori ai livezilor de pruni, mai ales pentru plantatiile situate in regiunile deluroase. Atat larvele cat si femelele, colonizeaza scoarta si ramurile pomilor, producand, prin intepare, necrozarea tesuturilor. Se recomanda efectuarea de tratamente fitosanitare in perioada de repaus vegetativ sau primavara, pana la deschiderea mugurilor florali sau foliari. La momentul migrarii larvelor se va executa un tratament chimic, folosind insecticidele avizate.

(fig. 4)

– Gargarita florilor de marAnthonomus pomorum. Ierneaza ca adult, in crapaturile scoartei trunchiului si a ramurilor groase, sub covorul de frunze de la baza trunchiului pomilor. Aparitia adultilor din locurile de iernare are loc la sfarsitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie, cand temperatura aerului depaseste 6,5°C (mai frecvent dupa 10°C), respectiv aproximativ cu 8-10 zile inainte de inmugurirea merilor. Timp de 8 zile si uneori chiar o luna, gargaritele desfasoara o activitate diurna, hranindu-se cu organele fragede ale mugurilor vegetativi si floriferi (fig. 5). In timpul noptii ele se retrag in locuri adapostite. Dupa copulatie, femela roade un orificiu in corola bobocului floral in care depune un ou, orificiul ros fiind apoi astupat cu o secretie, care in contact cu aerul se intareste. Eclozarea larvelor are loc in ultima decada a lunii aprilie sau prima decada a lunii mai, iar larvele aparute se dezvolta in bobocii florali. La completa dezvoltare, larva se transforma in pupa, in interiorul bobocului floral, gargaritele rod mugurii florali de mar, larvele se hranesc cu organele interne ale bobocilor florali de mar (fig. 6), mai rar de par si gutui, intr-un  boboc floral dezvoltandu-se o singura larva. Bobocii florali atacati devin ruginii, apoi se usuca, nu se mai deschid si cu timpul cad (cuisoare sau flori antonomate). In perioada aparitiei adultilor, se poate face scuturarea pomilor dimineata (cand gandacii sunt amortiti) si distrugerea gandacilor adunati, iar in perioada de hranire a adultilor se vor efectua tratamente chimice cu produsele avizate. Retineti! Prin scuturarea pomilor pe o prelata, pe la ora 9:00-11:00, atunci cand temperaturile nu permit zborul daunatorului, se inregistreaza o densitate de 1-2 adulti/pom (la un atac puternic pot fi si 15-20 adulti/pom).

(fig. 5)

In numarul urmator vom continua seria informatiilor privind daunatorii din plantatiile pomicole, precum si ce insecticide sunt omologate pentru combaterea acestora.

Prof. univ dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

(fig. 6)
O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 239 - aprilie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News