Se anunta o toamna dificila pentru cerealele paioase

Publicat de

Se anunta o toamna dificila pentru cerealele paioase

Cum vom face fata daunatorilor?

Autor: Prof. univ. dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

Anul agricol 2018-2019 se anunta dificil, pentru cerealele paioase, care in afara de impredictibilitatea conditiilor climatice (lipsa pecipitatiilor sau existenta unor temperaturi scazute si lipsa zapezii etc.), rasarirea si dezvoltarea intarziata a plantelor, acestea pot ramane “descoperite” in fata daunatorilor. Pentru noul an agricol se poate vorbi, de faptul ca suprafetele ce urmeaza a fi cultivate cu cereale paioase vor creaste semnificativ, pe de o parte datorita deficitului pe plan mondial, iar pe de alta parte datorita cresterii pretului pe piata mondiala si in tara noastra. Si nu in ultimul rand datorita rezultatelor slabe din anul agricol 2017-2018.

Interdictia privind insecticidele neonicotinoide, aprobata de EU, este prevazuta sa intre in vigoare pana la sfarşitul anului 2018, iar dupa aceasta data, vor  putea fi utilizate numai in spatii protejate, nu şi la culturile agricole din camp sau la tratarea semintelor. Raportul EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara), care a stat la baza deciziei Comisiei Europene, a concluzionat ca exista un risc ridicat pentru albine din utilizarea in agricultura a insecticidelor neonicotinoide.

Majoritatea specialistilor, dar si fermierii care s-au confruntat cu atacul daunatorilor, la cerealele paioase, in lipsa tratamentului semintei, sunt de parere ca productivitatea culturilor poate scadea cu pana la 40%, cu consecinte majore asupra veniturilor cultivatorilor de cereale paioase şi cresterea pretului alimentelor.

In lipsa tratamentului semintelor de cereale paioase cu neonicotinoide, este bine sa ne pregatim sa aplicam masuri care sa evite sau sa limiteze eventualele pagube produse de daunatori, sa ajutam plantele sa-si valorifice intregul potential genetic. Problemele majore, care pot aparea in toamna, la cerealele paioase, se refera la daunatorii specifici (gandacul ghebos, homopterele-cicade si afide, dar si mustele cerealelor), in anumite situatii si la daunatorii polifagi (viermii albi, buha semanatorilor si viermii sarma).

Ce se poate face in situatia impusa de noile reglementari?

In primul rand fermierii ar trebui, daca doresc sa nu aiba probleme cu daunatorii de sol (viermi sarma, viermi albi si viermi cenusii) sa faca sondaje de sol (cel putin 30, cu gropi de 25/25/25 cm), sa examineze solul pentru depistarea daunatorilor, iar in cazul in care densitatea acestor viermi este mai mare de 2-3/m2, sa evite sa semene cereale paioase sau/si sa aplice tratamente cu insecticide granulate, inainte de semanat. In afara combaterii chimice, se recomanda: efectuarea araturilor adanci de toamna; prelucrarea solului pentru a scoate la suprafata larvele (fig. 1).

FIg. 1

Descrierea principalilor daunatori

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides) este principalul daunator al cerealelor paioase in perioada de toamna (fig. 2), iar larvele (fig. 3) constituie principalul stadiu de daunare. Atacul apare, mai ales, in conditiile cultivarii cerealelor paioase in monocultura si cand exista un regim de precipitatii favorabil, iar pagubele produse pot determina, in cazuri deosebite compromiterea recoltei. Adultii care, in cursul lunilor mai si iunie s-au hranit cu boabele din spice, si au avut o scurta perioda diurna, denumita si perioada zborului, apoi au stat ascunsi in cursul lunilor de vara, depun oua, in conditii normale, in septembrie-octombrie, sau chiar pana in noiembrie, atunci cand e seceta. Legat de aceasta caracteristica ar fi de dorit ca fermierii sa incerce sa cuantifice cati adulti de Zabrus sunt pe m2. Asta tinand seama de faptul ca o femela (1/2 din numarul de adulti identificati) depune in sol, la 5-15 cm adancime, ponte, formate din 20-30 de oua (80-100/femela). Considerand ca pentru a atinge un PED de 5% plante atacate, la o densitate de 500 plante, ar fi necesar un numar de 25 de oua, deci o densitate de 0,5 adulti/m2. Larvele sunt inaccesibile tratamentelor cu insecticide, aplicate la suprafata solului, si asta pentru ca larvele isi sapa galerii tubulare in jurul plantelor rasarite si se hranesc numai cu frunzele si tulpinile plantelor. In acest fel ar putea fi afectate prin aplicarea unor insecticide cu actiune sistemica (mai scumpe) sau a insecticidelor ce actioneaza prin contact sau ingestie. Larvele trag frunzele in galerii, unde are loc propriu-zis hranirea, prin extragerea sucului celular. Din frunzele atacate raman numai nervurile, care uscandu-se seamana cu fibre de calti rasucite, situate la baza plantei. Atentie! Poate fi atacata o planta in intregime, sau numai unul din frati, atacul fiind in general in vetre (fig. 4). PED-ul este de 5% plante atacate, sau 1-2 galerii tubulare, in sol/mm.

Fig. 2
Fig. 3
Fig. 4

Viermii cenusii sunt un grup de specii de lepidoptere, buha semanaturilor (Agrotis segetum) fiind cel mai cunoscut daunator. Larvele (fig. 5), in sol, toamna, rod boabele in curs de germinare, reteaza plantele de la colet, iar plantele atacate se vestejesc si se usuca. PED-ul este de 2 larve/m2.

Fig. 5

Viermii albi (familia Scarabaeidae) sunt un grup de specii, printre care cele mai cunoscute sunt: carabuşul de mai (Melolontha melolontha L.), carabuşul de stepa (Anoxia villosa F.). Larvele (fig. 6) ataca radacinile plantelor, iar PED-ul este de 1-3 larve/m2.

Fig. 6

Viermii sarma sau larvele de gandaci pocnitori (Agriotes sp.) sunt polifagi, planta atacata de larve are aspectul ofilit, cu frunze etiolate incepand din zona distala spre cea proximala, putand sa se usuce. Uneori apare infratirea exagerata. Larva patrunde in radacina sau tulpina ingropata, iar planta smulsa din pamant prezinta perforatii sau germenele de creştere este distrus (fig. 7). PED-ul este de 3-5 larve/m2.

Fig. 7
Fig. 7

Masuri profilactice

Pentru prevenirea atacului viermilor sarma, cenusii si albi, cele mai importante sunt masurile profilactice, care determina scaderea populatiilor acestor daunatori. Aceasta este totusi o actiune cu „bataie lunga”, cu eficienta scazuta si greu de aplicat pe suprafete semnificative. Desigur exista teoretic si alte masuri care ar putea determina reducerea populatiilor de daunatori amintiti, dar trebuie sa subliniem ca in prezent nu exista alte produse alternative de combatere a daunatorilor la fel de eficiente, cu mod de actiune similara, cu impact redus asupra poluarii mediului (precum cele ce au fost interzise recent). Toate masurile agrotehnice sunt deseori aproape imposibil de aplicat, sunt pe termen lung, cu eficienta scazuta si greu de aplicat pe suprafete semnificative.

Alti daunatori la fel de importanti

Homopterele (cicadelidele si afidele) sunt importante in special prin potentialul lor imens de a transmite boli virale, prin faptul ca inteapa si sug, transmitand boala de la o planta virozata la altele sanatoase. Atacul este caracteristic conditiilor de toamna calda si secetoasa, cand acestea se pot dezvolta in culturile de cereale paioase semanate timpuriu, inainte de epoca optima (1 octombrie), mai ales in culturile de orz. Atacul speciilor din grupul cicadelidelor, cicorita graului (Macrosteles laevis) si cicada striata a graului (Psammotettix striatus) determina simptome specifice. Plantele atacate se dezvolta anormal, uneori infratesc puternic, ulterior inspicarea este foarte slaba, aceste plante sunt deseori purtatoare de infectii virale sau micoplasmatice. Atacul se manifesta in vetre. Structura si marimea complexului de specii este in functie de zona analizata, de la o cultura la alta si de la un an la altul. Plantele atacate prezinta in dreptul intepaturii daunatorului pete de decolorare, pete ce apar in cazul atacului din toamna (fig. 8). Toamna, cand densitatea daunatorului atinge pragul economic de daunare (PED-ul este de 10 afide/planta), se recomanda aplicarea de urgenta a masurilor de combatere a daunatorului. Este important sa prevenim conceptia gresita a unor fermieri, care, in lipsa insecticidelor neonicotinoidelor ar putea folosi insecticide omologate pentru alte culturi. Poate ar fi mai bine ca cei mai iscusiti fermieri sa aplice tratamente de combatere, in perioada de vegetatie, la atingerea PED-ului, cu insecticide sistemice (oricum mai scumpe) sau cu insecticide care au o remanenta crescuta.

Fig 8
Fig 8

Pe langa tratamentul la samanta este important sa se aplice tratamente in vegetatie, printre care enumeram uramatoarele insecticide: DECIS EXPERT 100 EC, in doza de 62,5 ml/ha; FASTAC ACTIVE, in doza de 0,2 l/ha; FORZA, in doza de 0,3 l/ha *(utilizat si pentru combaterea mustelor cerealelor); KAISO SORBIE 5 EG, in doza de 0,15 l/ha; KARIS 10 CS, in doza de 50 ml/ha; MAVRIK 2 F, in doza de 0,2 l/ha.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 244 – septembrie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News