Dr. ing. Laurentiu RINCHITA, consultant agricol –
Depozitarea fructelor si legumelor reprezinta o etapa foarte importanta in fluxul recoltare-valorificare, care ajuta la valorificarea lor in extra-sezon, aspect ce contribuie semnificativ la cresterea performantelor economice a unei companii. Depozitarea sau pastrarea legumelor si fructelor este reprezentata de ansamblu de operatii efectuate pentru mentinerea calitatii produselor pe un anumit interval de timp, caracteristic fiecarei specii, in vederea prelungirii perioadei de valorificare si consum. Capacitatea de pastrare este insusirea unui produs de a-si mentine calitatea dupa recoltare. Durata de pastrare este perioada in care produsul isi mentine calitatea propie pentru consumul in stare proaspata, in anumite conditii de mediu.
Pastrarea legumelor si fructelor in stare proaspata poate fi:
- Temporara, atunci cand starea sau natura produselor nu o permite sau atunci cand valorificatorul nu intentioneaza s-o prelungeasca;
- Prelungita atunci cand pastrarea produselor se realizeaza pentru o perioada mai scurta sau mai lunga, in functie de posibilitatile tehnice ale valorificatorului, precum si de caracteristicile (capacitatea de pastrare, starea de sanatate, gradul de maturare) ale produsului.
Durata de pastrare poate fi:
- De foarte scurta perioada (de ordin al zilelor) in cazul ciupercilor, verdeturilor (patrunjel de frunze, marar, leustean, telina pentru frunze, macris, stevie, salata, loboda, urzici, ceapa verde, usturoi verde etc), dovlecei in floare, castraveti in floare, fasole pastai, tomate mature, vinete, capsuni, mure, visine, cirese;
- De scurta durata (una-doua saptamani) in cazul ardeioaselor, castraveti semilungi si lungi, bame, dovlecei, tomate in parga, mazare pastai, afine, agris, coacaze negre, coacaze rosii, spanac;
- Pana la o luna la: conopida, gulii, ridichii de luna, sparanghel caise, pepeni galbeni, pepeni verzi, anumite soiuri de piersici si prune;
- Pana la una-doua luni la: anghinare, sfecla rosie, pere timpurii, piersici si prune;
- Trei-patru luni la ridichii de iarna, anumite soiuri de sfecla rosie, telina, varza, si fructele: gutui, struguri;
- Pana la cinci-sase luni la dovleacul placintar, morcovi, patrunjel pentru radacina, pastarnac, telina, varza, pere tarzii ;
- Peste sase luni la cartofi (4-9 luni), ceapa uscata (5-6 luni), usturoi uscat (5-6 luni), alune de padure (12-18 luni), mere (3-8 luni), nuci in coaja (8-13 luni), pere tarzii (3-6 luni), migdale (10-12 luni).
Metode de depozitare: depozitare in vrac
Avantaj:
Utilizarea in intregime a spatiului de depozitare existent si in posibilitatea de mecanizare a manipularii produselor depozitate;
Dezavantaj:
Dificultatea de dirijare uniforma si in limitele optime a temperaturii si umiditatii, mai ales in produsele neoniforme ca marime sau in vracul cu multe impuritati. Din considerentele mai sus prezentate pastrarea in vrac poate fi posibila numai cu produse uniforme, curate si perfect sanatoase. Depozitarea in ambalaje este mai eficienta decat depozitarea in vrac, intrucat permite accesul uniform si in limitele optime a aerului rece si a umiditatii in toata masa produsului. Produsele pot fi controlate permanent si pot fi valorificate in ordinea dorita. Manipularea se poate face mecanizat.
Depozitarea in ambalaje poate fi: depozitare in palete-lazi; depozitarea in lazi; depozitare nepaletizata in lazi.
Pregatirea depozitului inaintea demararii procesului de incarcare a lor consta in:
Lucrari de verificare, intretineri tehnice periodice si mentenanta a echipamentelor si utilajelor din depozit; Lucrari de modernizare a depozitului; Verificarea functionarii in limitele optime a echipamentelor si utilajelor; Igienizarea generala a depozitului;Verificarea si mentenanta sistemului de stingere a incendiilor; Insusirea parametrilor optimi de depozitare/produs de catre angajatii direct implicati in dirijarea factorilor de depozitare; Obtinerea avizelor periodice necesare activitatilor de depozitare a legumelor si fructelor.
