Vrem legume? Combaterea daunatorilor din spatiile protejate, indispensabil (I)!

Publicat de

Chiar daca piata romaneasca este invadata de legume de import (mai ieftine, disponibile in perioade in care legumele autohtone lipsesc, dar este drept ca uneori gustul acestora lasa de dorit), productia legumicultorilor romani incepe sa se adapteze.

Semanatul, pentru obtinerea rasadurilor de legume, se face iarna (decembrie-februarie), plantarea rasadurilor se face primavara devreme (martie-aprilie). Rasadurile (pentru ciclu I si II sau cel intermediar de productie) se pot obtine fie de catre fermieri, (in conditii mai mult sau mai putin empirice, cu seminte obtinute de ei sau cumparate de la firme specializate), fie, prin firme specializate (din Romania, Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria etc.).

Producerea rasadurilor (nerepicat, repicat, produs in cuburi sau ghivece nutritive) se poate face prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite. Atentie! Culturile de castraveti, dovlecei, pepeni nu suporta repicatul, de aceea se seamana direct in pahare, cuburi nutritive sau tavite alveolate.

Retineti! Un rasad trebuie sa fie liber de virusuri, boli si daunatori, iar pentru producerea acestuia este necesara efectuarea de tratamente fitosanitare, chiar daca la repicat, plantele slab sau anormal dezvoltate, atacate de daunatori, bolnave, pot fi inlaturate.

Despre potentialele surse de infestare cu daunatori

In aceasta perioada, prima preocuparea a legumicultorului este eliminarea potentialelor surse de infestare masiva cu daunatori a spatiilor protejate (sere, solarii, rasadnite), surse care, de cele mai multe ori, sunt resturile culturilor desfiintate. Solul infestat sau ingrasamantul organic (gunoiul de grajd) adaugat ca fertilizant, sau zonele din spatiile protejate sunt locuri de retragere pentru hibernare a unor periculosi daunatori.

Altoirea (grefarea) este o strategie importanta a gestionarii integrate a agentilor patogeni proveniti din sol si a daunatorilor culturilor de solanacee si cucurbitacee. Boli importante ale principalelor legume cultivate in spatii protejate, pot fi combatute prin utilizarea acestei tehnici (Verticilium, Fusarium, Pyrenochaeta, Monosporascus, Phytophthora, specii apartinand oomycetelor, in special Ralstonia), nematozii si multe organisme existente in sol. Retragerea de pe piata a bromurii de metil, ca fumigant de sol, determina cresterea utilizarii grefarii (altoirii) si/sau specializarea unor anumite firme (mai mari sau mai mici) in producerea de rasaduri. Specializarea implica cunoasterea tehnologiei de producere a rasadurilor, existenta materialelor si spatiilor adaptate cerintelor specifice, a unei maini de lucru suficiente si calificate (subliniem inca odata ca producerea unor rasaduri necesita multa munca manuala), adaptarea productiei la cerintele pietii, limitarea raspândirii bolilor prin seminte si limitarea utilizarii produselor fitosanitare “dupa ureche”.

Ce daunatori produc pagube?

Principalii daunatori care pot produce probleme viitoarelor culturi sunt: cei proveniti din sol si care actioneaza la nivelul sistemului radicular (nematodul galicol al radacinilor, coropisnita, viermii albi, viermii cenusii, viermii sarma), altii proventi din sol si care ataca aparatul vegetativ al legumelor (limacsii si melcii cu cochilie) si in final, paianjenul lat, musculita alba de sera, paduchele castravetilor de sera, tripsul Californian, musca miniera, acestia atacand legumele in perioada de vegetatie.

Printre masurile de combatere a daunatorilor enumeram: masuri de igiena culturala, masurile agrotehnice de distrugere a resturilor plantelor atacate, a plantelor gazda primare din zonele unde au fost cultivate plantele atacate (reduc populatiile de afide, tripsi, molii sau muste miniere); efectuarea lucrarilor solului (reduc populatiile de tripsi, viermi albi si cenusii), prelucrarea repetata a solului (determina scoaterea la suprafata a larvelor si expunerea lor la intemperii si la actiunea diferitilor pradatori), aplicarea gunoiului de grajd bine descompus fara daunatori de sol, tratarea semintelor (de obicei cu fungicide ce limiteaza atacul patogenilor de sol de tipul Fusarium, Pythium, Rizoctonia etc.), controlul fitosanitar amanuntit al rasadurilor ce vor fi repicate, dezinfectarea uneltelor, etc.

Aplicarea de insecticide pe partile componente ale serelor si solariilor cu produse in general recomandate pentru dezinsectizarea spatiilor de depozitare: Actellic 50 EC, in doza de 50-100 ml solutie 1%/m2, K-Obiol EC 25, in doza de 50 ml/5 l apa pentru 100 m2.

Despre dezinfectia solului…

Dezinfectia solului, a amestecului de pamânt din spatiile protejate se poate face, inainte de infiintarea culturii, termic (cu vapori supraincalziti la 70-80°C, mai rar aplicata, deoarece implica costuri mari si o instalatie mai mult sau mai putin complexa, permanenta, cu costuri specifice). De asemenea, se poate face si chimic cu Basamid granule, sterilizant de sol cu actiune nematocida, insecticida, fungicida si de distrugere a buruienilor, aplicat in doza de 300-600 kg/ha. Un alt produs pe care va Raisan 51, fumigant de sol cu activitate fungicida, insecticida, nematocida si erbicida (700 – 1.000 l/ha). Se recomanda aplicarea tratamentului la temperaturii de peste 6°C, atunci cand solul este umed si umiditatea ar fi bine de pastrat la nivelul de 60% din capacitatea solului. Pentru evitarea fitotoxicitatii semanatul se face la 15-30 zile de la tratament. In general, fermierii cu experienta fac testul Creson (se cultiva seminte de salata in probe de sol tratat) si se determina remanenta fitotoxicitatii.

Toate aceste produse se aplica inainte de infiintarea culturilor, respectiv primavara, dupa ce temperatura in sol ajunge la peste 6ºC sau vara (ciclul II), dupa eliberarea terenului de resturi vegetale. Intre data efectuarii acestor tratamente si data la care se face semanatul sau plantatul trebuie sa treaca 10-30 zile, in functie de temperatura solului. In cazul folosirii acestor produse este obligatoriu ca inainte de semanat sa se faca o proba de fitotoxicitate, mai ales daca e vorba de plantarea rasadurilor de salata sau castraveti.

De-a lungul anilor, companiile specializate au dezvoltat substraturi mai mult sau mai putin sintetice sau organice din coaja de copac compostata (folosita in principal pentru productia ecologica), nisip, Perlite (dioxid de siliciu amorf), Rockwool (combinatie de roca de bazalt, cocs si calcar), vata minerala, piatra ponce, vermiculit, argila expandata, poliuretan sau polistiren, ce pot fi folosite ca substrat. Acestea sunt proiectate pentru a raspunde necesitatilor de aerare si udare a plantelor, fiind livrate cu garantia ca nu au daunatori, nematozi, boli sau seminte de buruieni.

Dezinfectia semintelor ce urmeaza a fi semanate se realizeaza cu 2-3 zile inainte de semanat (de obicei se utilizeaza fungicide, de tipul Apron XL 350 ES, in doza de 1 ml /kg samânta. Semanatul se face pe pat germinativ cand se utilizeaza formula: pamant negru 60%, mranita 30%, nisip 10% pentru obtinerea unui rasad de calitate. Nu se recomanda, in nici un fel patul germinativ cald pe gunoi de grajd (de vaca sau de cal).

In numarul urmator, continuam cu informatii despre combaterea in vegetatie a daunatorilor.

Prof. univ. dr. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 237 - februarie 2018.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News