Gargarita fasolei si gargarita mazarii, o problema reala?

Publicat de

Protectia produselor agricole vegetale in perioada postrecoltare reprezinta o problema de actualitate a agriculturii romanesti. Asigurarea necesarului de produse alimentare depinde in mare masura si de respectarea lantului tehnologic de pastrare al acestora. Pastrarea in conditii necorespunzatoare a produsele agricole poate determina contaminarea acestora cu diferiti agenti patogeni si/sau infestarea cu daunatori, astfel ca o buna parte din produse sunt distruse, iar in unele cazuri, pierderile pot ajunge pana la 35-40% sau mai mult.

Importanta si istoric

Fasolea (Phaseolus vulgaris) a fost folosita de catre egipteni si greci inca din Antichitate. Provine din America Centrala si de Sud, iar in Europa a fost adusa de catre spanioli si portughezi in secolul al XVI-lea. In tara noastra a fost cultivata pentru prima data in secolul al XVIII lea.

Mazarea (Pisum sativum) este originara din Asia Mica si Asia Centrala si a fost cultivata in antichitate de greci si romani in sudul Europei, de unde apoi s-a raspandit in tot continentul. In Romania a fost adusa in secolul al XVII-lea.

Fasolea si mazarea sunt doua culturi cu importanta alimentara deosebita, boabele avand un continut ridicat in proteine, vitamine (A, B6, B12, C, K), calciu, magneziu s.a.  Datorita valorii nutritive exceptionale, boabele de fasole pot inlocui cu succes carnea, de unde si denumirea populara de „carnea saracului”. Dupa recoltare, produsele secundare (vrejii) sunt folosite in furajarea animalelor (cu precadere a ovinelor), acestea avand un continut de proteina de cca. 3 ori mai mare decat paiele de cereale. Ambele culturi sunt premergatoare foarte bune, deoarece lasa terenul imbogatit in azot si curat de buruieni. Un lucru deosebit de important este faptul ca atat mazarea, cat si fasolea sunt mai putin pretentioase fata de sol, acestea putandu-se dezvolta si pe terenuri sarace.

In perioada de depozitare, fasolea si mazarea sunt atacate cu preponderenta de gargaritele Acanthoscelides obtectus, respectiv Bruchus pisorum.

Fig 1. Acanthoscelides obtectus - adult
Fig 1. Acanthoscelides obtectus – adult

Gargarita A. obtectus (Fig. 1) este recunoscuta drept cel mai periculos daunator al fasolei. Are 3-4 generatii/an, din care una in camp si 2-3 in depozit. Sursa de infestare a plantelor de fasole in camp este reprezentata de gargaritele provenite din boabele din depozit si din gargaritele care au iernat in sol. In luna iulie, adultii se imperecheaza si incep depunerea oualelor pe pastai, pe linia de sutura. Dupa o perioada de 3-4 saptamani apar larvele care se hranesc cu interiorul boabelor. In momentul in care larvele ajung la maturitate (cca. 1 luna) se impupeaza in bob, iar dupa 3 saptamani dau nastere la o noua generatie. In depozit ouale sunt depuse pe boabele de fasole.

Daunatorul are capacitatea de a afecta valoarea biologica a boabelor, continutul bobului, cotiledoanele si embrionul fiind distruse in intregime (Fig. 2). Daca nu se recurge la aplicarea masurilor de combatere, atacul poate duce la pierderi majore. Astfel, tratamentele fitosanitare se recomanda a fi utilizate in camp si in depozit.

Soiurile de fasole cu perioada mai scurta de vegetatie (70-75 zile) sunt mai vulnerabile la atacul gargaritei, frecventa atacului poate sa ajunga pana la 50%.

Temperatura optima de dezvoltare a gargaritei in conditii de depozit este cuprinsa intre 28-35°C, iar temperatura minima este de 17-21°C.

Fig 2. Boabe de fasole atacate de A. obtectus
Fig 2. Boabe de fasole atacate de A. obtectus

In urma cercetarilor efectuate de catre Maria Ciobanu in anul 2005 la ICDPP Bucuresti, s-a constatat ca gargarita devine inactiva la temperaturi mai mici de +12°C. La temperatura de 0°C gargarita moare dupa 66 zile, la -5°C dupa 30 zile, la -10°C dupa 12 ore, iar la atingerea temperaturii de -15°C daunatorul moare dupa 8 ore. La temperaturi ridicate de +55°C gargarita traieste doar 10 minute. De retinut este faptul ca in conditii higrotermice naturale, adultii de A. obtectus traiesc 10 zile.

Fig 3. Bruchus pisorum - adult
Fig 3. Bruchus pisorum – adult

Gargarita mazarii B. pisorum (Fig. 3) prezinta o singura generatie pe an. Ierneaza ca adult in diferite locuri de depozitare a mazarii, in interiorul boabelor sau liber in crapaturile peretilor. In camp, ouale sunt depuse pe pastaile formate, iar larva apare dupa cca. 8-12 zile. Larvele ataca doar boabele de mazare si consuma 40-50% din suprafata acestora, determinand reducerea puterii de germinare cu 25-30%. Ajunse la completa dezvoltare, larvele rod in tegument un sant pe marginea lojelor in care s-au dezvoltat, delimitand o suprafata rotunda denumita opercul care se detaseaza prin impingere in momentul in care adultul paraseste bobul (Fig. 4). Chiar daca intr-un bob patrund mai multe larve, doar una singura ajunge la completa dezvoltare. La fel ca la fasole, la temperaturi mai mici de 12°C adultii pot ramane in diapauza un an.

 

Fig 4. Boabe de mazare atacate de B. pisorum
Fig 4. Boabe de mazare atacate de B. pisorum

Combaterea gargaritelor este necesara atat in camp, cat si in depozite!

Stocarea productiei poate fi o solutie de contraatac in ceea ce priveste pretul mic oferit in momentul recoltarii, insa daca depozitarea nu este facuta in mod corespunzator, fermierul risca sa inregistreze pierderi foarte mari. De aceea, atat inainte de depozitare, cat si in timpul depozitarii, producatorul trebuie sa ia in calcul cele doua categorii de masuri (preventive si curative) pentru a proteja marfa depozitata de atacul daunatorilor.

Pragul economic de daunare este cel mai important mijloc pentru reglarea tuturor tipurilor de interventii fitosanitare si este o notiune proprie a combaterii integrate care permite aplicarea tratamentului numai in momentul in care densitatile si/sau gradul de atac pot/poate reduce pierderile justificative din punct de vedere economic, in echivalenta cu costul tratamentului fitosanitar. Daca se iau in considerare toate aceste lucruri, in cultura putem stabili o „situatie critica” ce impune interventia fitosanitara. Pragul economic de daunare pentru gargarita mazarii este de 2 adulti/m2 in cultura inflorita.

Conform codexului produselor de protectie a plantelor omologate pentru utilizarea in Romania, tratamentele in vegetatie atat la fasole, cat si la mazare se fac cu produse pe baza de lambda-cihalotrin (ex. Faster Gold 50 EC in doza de 0,15/ha; Karis 10 CS in doza de 0,075 l/ha). Pentru un efect cat mai bun este recomandata aplicarea a doua-trei tratamente la interval de 10-12 zile de la sfarsitul infloririi. Totodata, specialistii recomanda ca efectuarea stropirilor sa se realizeze dimineata sau seara, evitand orele zilei in care temperaturile depasesc 20-22°C.

Gazarea este cea mai sigura metoda de a combate daunatorii produselor depozitate. In spatiile unde se depoziteaza boabele care provin din culturile foarte infestate se poate realiza si gazarea semintelor imediat dupa recoltare cu insecticide fumigene pe baza de fosfura de aluminiu (Quickphos-UP in doza de 3-5 tablete/t produs). Conform unor studii, la 72 ore de la aplicarea produselor ce contin fosfura de aluminiu s-a inregistrat o mortalitate de 100%. Acest produs se incadreaza in grupa produselor foarte toxice, iar utilizarea lui se face doar de persoane specializate.

Datorita sensibilitatii la temperaturi scazute, mentinerea stocurilor infestate timp de 5-6 zile la temperaturi de -3, -4°C asigura distrugerea tuturor stadiilor de dezvoltare. Aceleasi rezultate se obtin si prin expunerea boabelor la temperaturi ridicate de 52-55°C timp de 30 minute.

Controlul periodic al produselor depozitate este absolut necesar deoarece exista in permanenta pericolul infestarii cu daunatori.

 

Ioana Nica

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti

 

S-ar putea să te intereseze

Hot News