Daca se vor interzice neonicotinoidele, ce se va intampla in Romania cu porumbul, floarea-soarelui si rapita?

Publicat de

Povestea neonicotinoidelor cred ca o stie aproape toata lumea, insa ce poate multi nu stiu, este ca, in sfarsit, cineva s-a hotararat sa ia taurul de coarne si sa faca un studiu prin care sa se demonstreze daca ele sunt atat de periculoase pentru albine, asa cum vor unii sa credem. Studiul este realizat de Institul de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor (ICDPP) si se intituleaza ADER 4.1.5. “Realizarea unui sistem de monitorizare si cuantificare a efectelor tratamentului semintelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin si tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui si rapita, asupra productiei agricole si a populatiilor de Apis mellifera, in conditiile agropedoclimatice specifice tarii noastre”, finantat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Pe langa institutia coordonatoare – ICDPP, parteneri in cadrul proiectului sunt Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Secuieni, Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Pitesti si Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Agricola Fundulea, precum si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura. Cu ocazia lansarii acestui studiu a fost organizata o masa rotunda, la Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”, unde au fost prezentate toate detaliile despre acesta.

De ce sunt necesare neonicotinoidele in Romania?

Studiul se desfasoara in trei etape, are un buget alocat in valoare de 1,2 milione de lei, iar perioada de desfasurare este de mai putin de un an si jumatate. Prima etapa a studiului se refera la elaborarea modelelor experimentale si a procedurilor de lucru pentru determinarea influentei insecticidelor din clasa neonicotinoidelor asupra culturilor luate in studiu si a familiilor de albine din sudul Romaniei, Podisul Moldovei si Dealurile Subcarpatice.

Etapa a doua presupune realizarea modelelor experimentale si a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacitatii celor trei neonicotinoide aplicate la samanta de porumb, floarea-soarelui si rapita si determinarea influentei acestora asupra polenizatorilor (analize efectuate de Laboratorul de reziduuri si Institutul de igiena si sanatate publica veterinara). In cea de-a treia etapa va avea loc demonstrarea functionalitatii modelelor experimentale si a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacitatii tratamentelor cu insecticide neonicotinoide, aplicate la samanta de porumb, floarea-soarelui si rapita pentru combaterea daunatorilor si realizarea studiilor de impact al acestora asupra populatiilor de Apis mellifera si a produselor stupului. „Referitor la acest studiu, dorim sa ajungem la rezultate relevante deoarece ele vor fi utile Romaniei la Comisia Europeana. In camp vom efectua modele experimentale, vom determina eficacitatea neonicotinoidelor, vom monitoriza nivelul de atac al daunatorilor – aspect care ne intereseaza foarte mult pentru ca dorim sa demonstram de ce neonicotinoidele sunt necesare in Romania. Intrecem din acest punct de vedere toate tarile din Europa, in ceea ce priveste nivelul atacului acestor daunatori. Am avut ocazia sa vorbesc cu persoane bine informate din Germania, Belgia etc., care nici nu au auzit de Tanymecus. Francezii nu stiu ce inseamna ca Tanymecus sa distruga cultura, sa lase doar pamantul, si practic de la ei a pornit decizia de a se interzice folosirea neonicotinoidelor. In cazul in care aceste substante active vor fi interzise definitiv, sper ca industria de produse de protectia plantelor, care isi cunoaste foarte bine interesele, sa asigure combaterea acestui daunator cu alte produse chimice”, a afirmat coordonatoarea studiului, dr. ing. Carmen Mincea, sef laborator Ecotoxicologie, Toxicologie si Biotehnologie, in cadrul ICDPP.

Era nevoie de un astfel de studiu…

Florica Constantinescu, directorul Institutului a declarat ca: „De cand s-a restrictionat utilizarea acestor substante in Europa, Romania a cerut derogari continuu pentru a le folosi. Anul acesta am cerut a patra derogare. Ar fi trebuit sa i se acorde o importanta mai mare acestui subiect (n.r. neonicotinoide) si sa se gaseasca resursele financiare pentru a se realiza cercetari competitive pe plan international referitoare la modul in care actioneaza aceste substante active in conditiile agro-pedoclimatice din Romania. Acesti daunatori sunt intr-un procent mare in Romania si depasesc de multe ori Pragul Economic de Daunare (PED) in culturile agricole”.

Alina Cretu, director executiv al APPR (Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania), a sustinut: „Pentru fermieri este extrem de important studiul, ne bucura faptul ca se incepe de undeva aceasta cercetare astfel incat sa putem avea si noi niste argumente de la Academie, de la ICDPP si alte institutii din Romania si pe care sa le putem prezenta la Bruxelles, ca sa ne batem pentru drepturile noastre. Ne ducem la Bruxelles destul de des si, din pacate, ne ducem cu mana goala, in afara de diferite rapoarte pe care le-au facut companiile private. Era nevoie de un astfel de studiu. Si APPR a inceput sa experimenteze la cultura de porumb diferite solutii pentru a combate ratisoara porumbului. Ne intereseaza, din punctul de vedere al fermierilor, ce metode avem la dispozitie pentru a combate Tanymecus si cum putem fi eficienti la cultura de porumb. Aceasta testare o vom continua si anul viitor, pentru a vedea eficienta acestor solutii. Vrem sa va informam ca suntem dispusi sa va sprijinim in demersul pe care il faceti. De asemenea, dorim sa colaboram si cu ICDA, sa gasim impreuna solutii pentru a fi mai eficienti si pentru a proteja familiile de albine. In acest moment elaboram un ghid de bune practici agricole si ne mai lipseste componenta apicola.

Ne bazam foarte mult pe munca pe care o desfasurati, pentru a sustine eventualele derogari pe care Romania le va solicita pe viitor. In cazul neonicotinoidelor exista un aviz negativ al EFSA, atunci cand a fost luata decizia de a se restrictiona utilizarea lor”.

O versiune a acestui articol a apărut în ediția tipărită a revistei Sănătatea Plantelor Nr. 235 - decembrie 2017.
Pentru a primi Sănătatea Plantelor în format tipărit, vă rugăm să vă abonați aici.

S-ar putea să te intereseze

Hot News