In urma cu cativa ani scriam un articol despre specia invaziva Spodoptera frugiperda. Am aflat desprea ea in urma participarilor la congresele internationale de entomologie. In cadrul acestor manifestari stiintifice au fost multe prezentari privind speciile invazive de daunatori. Deci, ce este S. frugiperda? Cat de periculoasa poate fi? Sa incepem cu o scurta descriere a acestei specii. Este nativa in America de Sud, fiind specifica zonelor tropicale si subtropicale, dar poate sa migreze an de an si in zonele cu climat temperat, pe perioada verii (chiar daca nu poate ierna acolo). De exemplu in nordul Statelor Unite sau in sudul Canadei, insectele migreaza pe perioada verii din zonele sudice (cum ar fi Florida, sudul Texasului, Mississippi, etc). In literatura de specialitate se mentioneaza ca in SUA pagubele de productie cauzate de acest daunator nu sunt mai mari decat cele cauzate de alte specii periculoase (cum ar fi viermele vestic al radacinilor porumbului-Diabrotica virgifera). Pagube mai mari poate produce in Brazilia la porumb sau trestie de zahar (pot depasi un miliard de dolari anual). In aceasta tara, in fiecare an, cheltuielile cu combaterea acestui daunator sunt mai mari de 600 de milioane de dolari pe an!
Pana in 2016, S. frugiperda era localizata in America de Nord si cea de Sud. Incepand cu anul 2016, specia a „traversat oceanul” fiind semnalata pentru prima oara in Africa. In trei ani a cucerit aproape tot continentul, in prezent fiind semnalata in peste 30 de tari. Problema este ca in Africa mai mult de 200 de milioane de oameni depind de cultura porumbului. Spodoptera frugiperda a produs adevarate ravagii la aceasta cultura, in Africa, punand in pericol securitatea alimentara de pe acest continet. Pagubele financiare produse aici sunt mult mai mari decat cele din zonele native, fiind evaluate intre 2,8 si 4,2 miliarde de dolari pe an! Numai ca S. frugiperda nu s-a limitat doar in Africa. In 2018 a fost semnalata in India, iar un an mai tarziu se gasea aproape in toate zonele din aceasta tara (de fapt subcontinent). In anul 2019 s-a semnalat in China, Indochina, Cambogia, Corea de Sud, Vietnam, Sri-Lanka ulterior fiind semnalata si in Filipine sau Japonia. Specia a fost identificata si in Australia si Noua Zeelanda. Desi in Europa este climat temperat, nu a scapat „nevizitata” de S. frugiperda. Prima oara a fost semnalata in insulele Canare (nu sunt in Europa, dar tin de Spania). Ulterior a aparut in Portugalia (arhipelagul Madeira), Grecia (insula Creta, dar si zona continentala), Cipru sau Turcia.
Datorita potentialului de a produce daune culturilor agricole si horticole, S. frugiperda este inclusa intr-o lista de 20 de specii la nivelul Uniunii Europene, pentru care trebuie intreprinse toate masurile de carantina fitosanitara, in caz ca aceasta este detectata. Pe de alta parte specia a fost interceptata, la granite, in transporturile de legume sau produse vegetale din America de Sud. Larvele sau pupele pot sa calatoreasca in containere, ambalaje, etc., ca si pasageri clandestini. In ultimii ani au crescut interceptarile in ambalajele cu legume sau flori importate din Africa. Dar, in afara de aceste interceptari la granitele UE, daunatorul nu a fost semnalat in UE. Se pare ca acesta a sosit „cu propriile forte” in tarile din sudul Europei, mentionate in paragraful anterior.
- frugiperda este polifaga, cercetari recente au scos in evidenta faptul ca sunt 353 de specii de plante gazda din 76 familii botanice diferite! Dintre acestea, principalele gazde sunt porumbul, orezul, trestia de zahar sau sorgul.
La porumb daunatorul invaziv produce pagube in toate stadiile de dezvoltare ale plantei. Larvele, aflate in primele varste, consuma epiderma de pe partea inferioara a frunzelor, ulterior produc orificii de hranire, asemanatoare cu niste ferestruici. Pe masura ce larvele cresc, daunele produse de catre acestea, la frunze, sunt mai mari, fiind scheletuite aproape in totalitate. Pe o planta de porumb se pot gasi mai multe larve, de unde si denumirea comuna, in limba engleza, a acestei specii (fall armyworm). In cazul invaziei larvelor de S. frugiperda campul de porumb poate arata ca si cum ar fi lovit de grindina!
Atacul poate avea loc si la stiuletii de porumb, larvele producand galerii. In urma atacului larvelor la stiuleti se pot instala agenti patogeni care vin „la pachet” cu micotoxinele, cu consecinte negative asupra calitatii productiei. De asemenea larvele pot consuma matasea porumbului, cu consecinte negative asupra formarii boabelor. Practic larvele de Spodoptera frugiperda sunt o masina de mancat porumb (sau alte plante gazde).
Fluturii pot migra pe distante mari, de pana la 480 kilometri pe parcursul vietii lor (pot trai pana la 12 zile). Cercetari efectuate in SUA au scos in evidenta faptul ca acestia pot migra 100 km pe parcursul unei singure nopti. Dar, cercetari si mai recente, vin cu vesti nu tocmai bune pentru fermieri. Fluturii pot parcurge distanta dintre Mississippi (sudul SUA) si sudul Canadei in 30 de ore! Cum este posibil? Insectele au abilitatea de a folosi curentul jet stream.
Cum am descoperit ca acest daunator a patruns si la noi in tara? Dintr-o intamplare fericita. La sfarsitul anului 2022, cand achizitionam capcanele si feromonii pentru monitorizarea daunatorilor la porumb, in cadrul unui proiect de cercetare, finantat de ministerul agriculturii (proiectul ADER 2.2.1) am vazut pe pagina web a producatorului, scris cu litere mari, ca noutate, feromoni pentru monitorizarea speciei S. frugiperda. Desi in anul 2023 specia a fost semnalata in Grecia nu ma asteptam sa ajunga si la noi in tara in toamna aceluiasi an. Cu toate astea, curiozitatea meseriei nu mi-a dat pace, asa ca am luat feromonii (momelile) si capcanele pentru detectarea acestei specii. Am amplasat capcanele in lanurile de porumb de la INCDA Fundulea (vestul judetului Calarasi, monitorizarea am inceput-o la finalul lunii mai, observatiile la capcane le-am efectuat de doua ori pe saptamana. Spre surprinza unor fermiri, au fost gasite primele capturi pe data de 27 octombrie!
Am dus fluturii capturati la Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara din cadrul Autoritatii Nationale Fitosanitare. Acestia au fost analizati morfologic de catre specialistii din cadrul unitatii tehnice de entomologie din cadrul LNF, iar apoi au fost trimise probe in strainatate pentru confirmarea rezultatelor analizelor morfologice, la Laboratorul European de Referinta pentru Insecte si Acarieni si ANSES. De asemnea au fost trimise probe pentru analize genetice, in Viena, la AGES. Pe 17 noimebrie a venit confirmarea rezultatelor analizelor morfologice si genetice. Fluturii adusi de mine la Autoritatea Nationala Fitosanitara apartin speciei invazive Spodoptera frugiperda. Dincolo de uriasa satisfactie profesionala pe care am trait-o, in acele zile, eu fiind primul care a gasit aceasta specie in tara noastra, exista niste semne de ingrijorare. Desi in Romania S. frugiperda nu poate ierna (din fericire), totusi, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, pe perioada verii, ne-am putea trezi cu migratii sezoniere, dinspre sud (Grecia sau Turcia), asa cum se intampla in sudul Canadei, de exemplu. Acest lucru ar putea insemna o presiune suplimentara pentru cultivatorii de porumb din Romania, in special cei din zona de sud a tarii. Tocmai de aceea aceasta specie trebuie eradicata din toate zonele in care a fost semnalata, conform procedurilor din regulamentele europene in vigoare. Practica ne spune ca acest lucru este aproape imposibil, in special datorita capacitatii mari de a migra a fluturilor. De asemenea, specia este favorizata de incalzirea globala.
Participarea la congresele internationale de entomologie a fost, cred, factorul decesiv in detectarea timpurie a acestui daunator invaziv. Am audiat multe prezentari referitoare la aceasta specie si la ce pagube poate face. De asemenea, comunicarea este foarte importanta. Dupa ce s-a confirmat diagnosticul, am comunicat cu toti colegii entomologi pe care ii cunosteam, din tara si de peste hotare. In acest fel bulgarii au aflat ca au si ei acesta specie la ei in tara. Ei aveau niste feromoni in testare dar nu au avut timp sa analizeze toti fluturii prinsi in capcane. Dupa ce am luat legatura cu ei, si au analizat toti fluturii, au descoperit ca au si ei pe S. frugiperda (au confirmat si analizele genetice). Iata cum o buna comunicare poate contribui la detectarea timpurie a daunatorilor invazivi. Cu cat este detectat mai devreme cu atat cresc sansele de a fi eradicat (desi in cazul acestei specii este mai greu).
Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea
Dr. Cean Mirela, Autoritatea Nationala Fitosanitara
Sursa foto 6: https://theconversation.com/armyworms-are-wreaking-havoc-in-southern-africa-why-its-a-big-deal-72822);
Sursa foto 7: https://gd.eppo.int/taxon/LAPHFR/distribution).
